Există oare adolescenţi şi tineri absolut normali pentru vârsta lor şi pentru vremurile în care trăim, interesaţi sau chiar pasionaţi de modă, de muzica modernă, de psp-calculator-tabletă-play station-smartphone-mp3 player, de role-bicicletă-fotbal, admiratori ai vedetelor din showbiz – şi în acelaşi timp dispuşi şi capabili să se aplece asupra unei cercetări serioase, la capătul căreia să dea la iveală un minunat eseu despre – de pildă – Corneliu Coposu?
Sigur că există. Au dovedit-o din plin cele patru ediţii de până acum (ultima în curs de finalizare în aceste zile) ale Concursului organizat de Fundaţia care poartă numele Seniorului.
Sunt aceşti tineri o mână de excepţii? O, nu! Puţini sunt doar cei pe care noi, adulţii, suntem în stare să-i antrenăm într-un asemenea demers! Ei abia aşteaptă! Aşa cum puţini sunt copiii cărora părinţii le oferă alternative la viaţa electronică. Faceţi un test simplu: luaţi-vă copilul aparent dependent de jocuri video şi duceţi-l într-un vârf de munte, în Castelul Huniazilor sau în Peştera Scărişoara; cu tableta în rucsac; ia vedeţi, o deschide sau nu?
Există oare adolescenţi şi tineri absolut normali pentru vârsta lor şi pentru vremurile în care trăim, dedicaţi trup şi suflet ştiinţei şi high-tech-ului – şi în acelaşi timp mărturisitori ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cu respect pentru cele sfinte, rostindu-şi rugăciunea înainte de culcare şi chiar înainte de masă, mergând de bună voie duminica la Sfânta Liturghie?
Răspunsul – afirmativ, desigur – l-au dat cu prisosinţă cei 2.500 de participanţi la Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din întreaga lume, desfăşurată la început de septembrie (şi implicit de An Bisericesc) în Capitală, în organizarea Patriarhiei şi a Arhiepiscopiei Bucureştiului. Am fost în mijlocul lor şi ţin să vă spun nu doar că nu erau nici pe departe “îndoctrinaţi”, aşa cum îi văd adversarii predării Religiei în şcoală, nu doar că erau plini de energie şi de umor, ci şi că au fost la fel de entuziaşti în timpul conferinţei de la Sala Palatului în care s-a discutat (a fost o conferinţă interactivă, aşa cum şi trebuia să fie) tocmai rolul religiei în viaţa lor – ca şi în seara următoare la concertul în aer liber Smiley, Elena Gheorghe şi Bere Gratis!
Poate că imaginea cea mai sugestivă a acelor zile – cel puţin în sensul celor ce încerc eu să le spun aici – a fost să văd pancartele cu numele Mitropoliilor şi Arhiepiscopiilor (necesare pentru a organiza o atât de mare masă de tineri) săltând în ritmul muzicii lui Smiley!
Nu, nu există nicio contradicţie între credinţa în Dumnezeu şi bucuria unui concert pop. Dumnezeu ne iubeşte şi de aceea ne vrea fericiţi.
Nu, nu există nicio contradicţie între religie şi modernitate. Câtă vreme aceasta din urmă e cuviincioasă, fireşte.
Nu, Biserica Ortodoxă Română nu e încremenită în proiect, de vreme ce poate organiza aşa ceva!
Iar „tineretul din ziua de azi” – expresie care a exasperat toate generaţiile de tineri, numai că după aia se cam uită… – s-ar prea putea ca, măcar o parte din el, să fie mai echilibrat şi mai serios decât adulţii care se uită la el numai cu încruntare…
Fotografiile îi aparţin autorului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
