Pe la jumătateaanilor '60, teleeducaţia era "educaţie prin televizor"("Suntem într-un secol al teleeducaţiei. Vrem să ne educăm şi printelevizor", Cont. 17 XII 65 p. 4). La cumpăna dintre milenii,teleeducaţie însemna însă "educaţie la distanţă, folosindmijloace informatice" ("Misiuni spre Marte, asteroizi sau Lună;sisteme globale de tele-sãnătate sau tele-educaţie…", Mag. 8 XI00).
În ziua de azi,educaţia prin televizor iese din discuţie, pentru că, repetă şi iarrepetă slujitorii micului ecran, omoară ratingul, devenit raţiuneade a fi a canalelor comerciale româneşti. Internetul nu trăieştedin rating, ci din accesări, iar site-urile educaţionale, cuexcepţia celor de referate şi lucrări de licenţă pe care le scoţila imprimantă şi le predai prefăcându-te epuizat după efortul decercetare, sunt vizitate doar de rătăciţi care căutau altceva.Educaţia este, cu adevărat, tele-, adică tot maiîndepărtată…
Teleînvăţământul,un eventual sinonim al teleeducaţiei, este un cuvânt care… nu este(sau, cel puţin, noi nu l-am întâlnit). Există în schimbînvăţământul (deschis) la distanţă, o sintagmăpostdecembristă (după engl. distance learning, distanceeducation) pentru mai vechiul învăţământ fără frecvenţă,transformat în învăţământ cu frecvenţă redusă. (Fărăfrecvenţa rămăsese până de curând în titulatura oficială aformelor de învăţământ aplicată exclusiv doctoratelor: "AndreiMarga susţine că noua Lege a educaţiei limitează dreptul la studiial cetăţenilor, fiind anulate studiile de master la distanţă şicele doctorale fără frecvenţă", telegrafonline.ro 15 I 11.) Unfuncţionar din Ministerul Educaţiei explică diferenţa conceptualădintre "fără frecvenţă" şi "frecvenţă redusă": "Cursurile fărăfrecvenţă, care presupuneau numai prezentarea la examene, au fostdesfiinţate în favoarea cursurilor cu frecvenţă redusă. La acesteadin urmă, studentul este obligat să facă prezenţa la facultate treizile pe săptămână" (9am.ro 27 VI 05). Iar mai departe, în acelaşiarticol, găsim şi explicaţia pentru care forma "la distanţă" aînlocuit fără frecvenţa: "Învăţământul deschis la distanţă artrebui să ofere studentului posibilitatea de a obţine o diplomă destudii superioare fără a fi nevoie de prezenţa lui la sediuluniversităţii. Cursurile şi materialele care îi folosesc dreptsuport le sunt transmise prin intermediul computerului, iartestările se desfăşoară online" (9am.ro 27 VI 05).
Să mai notăm,privind peste umăr, că "Prima universitate din România care aoferit această alternativă a fost Academia de Ştiinţe Economice dinBucureşti, în 1998, iar un an mai târziu Universitatea Bucureşti alansat o ofertă similară" (R.l. 25 XI 10). Şi, tot privind pesteumăr, să constatăm că nici nu se limpeziseră bine apele în privinţaformelor de învăţământ când au venit propuneri de amalgamare a lor:"Învăţământul la distanţă se va numi învăţământ la distanţă cufrecvenţă redusă, pentru că, pe lângă examene, studenţii vor fiobligaţi să vină la facultate şi în timpul anului" (9am.ro 5 VIII09).
Învăţământul ladistanţă ar reprezenta, aşadar, o combinaţie între e-learnig şifără frecvenţă - o variantă preferată, se pare, şi de învăţământulparticular: "Institutul Bancar Român (IBR) va lansa o nouă serie decursuri la distanţă, în luna martie 2010. Principalul avantaj alacestui sistem constă în posibilitatea cursanţilor de a studia subîndrumarea unor experţi (specialişti din sistemulfinanciar-bancar), fără a fi nevoiţi să-şi întrerupă activitateaprofesională. Cursanţii îşi vor administra individual timpul destudiu, în cadrul fiecărui program experţii acordând 1-4consultaţii la clasă, conform unui program prestabilit" (Capital 1III 10).
Înainte vreme, sespunea despre inşii prost-crescuţi că au făcut cei 7 ani de acasăla fără frecvenţă. Se va adapta oare ironia la noilesintagme?
Exemplificări şidatări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţigăsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente),aflat în pregătire la Editura Logos.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
