Ziarul de Duminică

Tot pe Raftul Denisei/ de Stelian Ţurlea

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Stelian Turlea

25.06.2015, 23:57 84

Rui Zink – Instalarea fricii. Traducere din portugheză de Micaela Ghiţescu

O parabolă ingenioasă a societăţii contemporane, noul roman al lui Rui Zink este destinat să egaleze succesul de care se bucură bestsellerul său Cititorul din peşteră.

La uşa unei tinere femei care îşi creşte singură copilul sună doi bărbaţi: „Am venit să instalăm frica“. În fundal se profilează statul ca maşinărie prin care noua paradigmă a „culturii fricii“ generează siguranţa cetăţenilor. Frica universală a copilului (Scufiţa Roşie şi lupul), cea ancestrală (canibalismul), cele individuale şi familiale (boala, răpirea) îşi dau mâna cu fricile colective actuale (terorismul, pandemiile), peste toate tronând frica de ziua de azi şi de ziua de mâine. Ce nu ştiu însă instalatorii veniţi să-şi facă datoria este că, în clipa în care femeia aparent neajutorată le-a deschis uşa iar ei au trecut pragul, şi-au semnat sentinţa: ironie feroce a sorţii, vânătorul devine pradă, călăul – victimă. Construcţia romanului este, în cvasitotalitate, sub formă de dialog, procedeu care creează un suspans continuu şi face lectura uşoară şi captivantă, iar povestea se sprijină, conform „mărcii Rui Zink“, pe ironie şi paradoxuri, înfrăţind parcă autorul, naratorul şi cititorul în recunoaşterea unor adevăruri tulburătoare

 

Yasunari Kawabata – O mie de cocori. Traducere din japoneză de George T. Şipoş

O mie de cocori pe o eşarfă de mãtase: un simbol al fericirii, o promisiune de viaţă armonioasă. Aşa începe povestea lui Kikuji, un bărbat înconjurat de mai multe femei: evanescenta domnişoară Inamura, veninoasa Chikako, delicata doamnă Ōta – o frumuseţe matură şi melancolică –, inocenta Fumiko, fiica celei din urmă. Toate întâlnirile lor stau sub semnul ceremoniei ceaiului, însă arta subtilă a acesteia şi obiectele fragile de porţelan nu vor putea să îmblânzească sentimentele şi nici să împiedice decăderea personajelor.

Senzualitatea, nostalgia, regretul şi moartea învăluie delicata ceremonie a ceaiului, în care cel mai simplu gest are o semnificaţie profundă.

 

Su Tong – Lumea de orez. Traducere din chineză de Dinu Luca

Romanul Lumea de orez al lui Su Tong, unul dintre cei mai renumiţi scriitori chinezi contemporani, a fost ecranizat în 2004 de Jian-zhong Huang, cu Lan Shi, Zeru Tao şi Kun Yang în rolurile principale.

Lumea de orez este lumea lui Cinci-Dragoni, un tânăr care caută refugiu din calea apelor într-o prăvălie de orez aflată la periferia unui oraş din sudul Chinei. La fel ca multe dintre personajele acestui univers aflat mereu pe punctul de a se prăbuşi, Cinci-Dragoni găseşte în orez – în acumularea, consumul şi fetişizarea acestuia – singurul ţel al existenţei. Într-un text bine ritmat şi adesea hipnotic, Su Tong surprinde exuberanţa, decadenţa şi mai ales violenţa care însoţesc pas cu pas transformarea lui Cinci-Dragoni în stăpân şi apoi în victimă a insaţiabilelor sale dorinţe. Brutal, direct, uluitor prin felul în care creează şi distruge o lume cu o mare economie de mijloace stilistice, Lumea de orez, primul roman al lui Su Tong şi un triumf al avangardei anilor ’80, îşi şochează şi deopotrivă îşi fascinează cititorii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO