Ziarul de Duminică

Tristan Tzara – Omul aproximativ/ de Ziarul de duminică

Galerie foto

Galerie foto

Autor: Ziarul de Duminica

01.10.2015, 23:40 128

Expoziţia „Tristan Tzara – Omul aproximativ. Poet, scriitor de artă şi colecţionar ” a fost inaugurată la Muzeul de artă modernă şi contemporană din Strasbourg la 23 septembrie 2015. Va fi deschisă până la 17 ianuarie 2016. Este prima mare expoziţie dedicată personalităţii scriitorului Tristan Tzara (1896, Moineşti -1963, Paris) şi a fost organizată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bruxelles. La vernisaj, miercuri, 23 septembrie 2015, au asistat preşedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, şi doi specialişti români care au colaborat la catalogul expoziţiei: academicianul Eugen Simion şi profesorul Ion Pop.      

Fondator al mişcării dadaiste, în 1916 la Zürich alături de alţi artişti internaţionali refugiaţi în Elveţia neatinsă de suflul distrugător al primului război mondial, iconoclastul avangardist Tristan Tzara s-a ilustrat ca poet, eseist, dramaturg, critic literar şi de artă, regizor, ziarist, compozitor şi animator fervent al vieţii culturale şi sociale. 

Expoziţia propune o lectură cronologică a unui ansamblu de 450 de opere ale artiştilor apropiaţi lui Tzara (între care românii Brâncuşi, Victor Brauner, Maxy, Marcel Iancu, Perahim, dar şi Hans Arp, Chirico, Dali, Duchamp, Man Ray, Matisse, Picasso, Zadkine),  importante mărturii documentare, precum şi evocarea copilăriei şi adolescenţei artistului, petrecute în România. Manifestarea este clasată de interes naţional de către Ministerul Culturii din Franţa şi beneficiază prin urmare de un generos sprijin excepţional din partea  statului francez.

Comisarul general al expoziţiei este Serge Fauchereau, istoric al artei, bun cunoscător al peisajului cultural românesc, cu colaborarea directoarei Muzeului de artă modernă şi contemporană din Strasbourg Estelle Pietrzyk şi a lui Henri Béhar, profesor universitar emerit de literatură franceză şi editor al seriei de opere complete Tristan Tzara.

Expoziţia se desfăşoară pe două nivele şi opt săli, este cronologică, începe cu anii tinereţii lui Tzara, trece prin mişcarea Dada, prin artiştii români care se aflau în jurul lui Tzara în Parisul anilor ’20 şi ’30, între ei Brâncuşi şi Brauner. Urmează  sala în care sunt trecute în revistă angajamentele politice ale lui Tristan Tzara, totul pe un fundal de discursuri şi prelegeri rostite de Tzara în anii ’50. Serge  Fauchereau afirmă că „Tzara era comunist, dar în calitatea sa de cetăţean nu de scriitor. Spre deosebire de unii precum Louis Aragon sau Paul Eluard care au fost poeţi ai rezistenţei în adevăratul sens al cuvântului – au scris poeme pentru libertate, pentru a da speranţe, au compus imnuri patriotice – Tzara nu a făcut asta niciodată. Poetul nu trebuie să se angajeze nicăieri avea obiceiul să spună. El se considera deci poet chiar dacă şi politica îl interesa dar aceasta nu trebuia să-i influenţeze scrisul.”

 

Foto 3: Tzara pictat de Francis Picabia

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO