de Flavius Lucăcel
SCENA a III-a
Chioşcul ticsit de trecători, reţinuţi din diferite motive; petrotuar trece Dora, prezicătoarea oarbă.
Dora (Cântă acompaniată de corul trecătorilor din chioşc): Daţifuguţa la Matei/ Are lapte şi ulei/ căutaţi prin magazie/ c-aascuns multă hârtie/ şi igienică şi albă/ sabotează munca voastră/raţia revoluţionară/ e blocată în cămară... (Se opreşte cu faţaorientată înspre Marin) Marin?
Marin: Dora, ghicitoarea oarbă? Dora cântăreaţa... vocea ta...tu?
Dora: Maică-ta jeleşte, nu ştie nimic/ Aici pe bordură o să cazilovit.
Marin: Dacă... cu de astea mă iei... maică-mea-i comitetul, iar tuai face bine să circuli. (lui Pamfil): Dă-i un impulsvrăjitoarei!
Pamfil: Circulaţi, vă rog. Blocaţi activitatea comitetului. Noimuncim pentru binele general.
Dora (cântă): Să vă spun: O să vă fure alţii de sub nas ţigara/Chioşcul, strada şi tejgheaua/ Şi le-mparte mahalaua/ Câmpuri,dealuri şi păduri/ Blocuri, fabrici şi borduri/ Şi le iau din noubăieţii/ iar voi staţi aici ca fleţii.
Dorin: Marine, sună-ţi mama, poate chiar e neliniştită!
Marin: Nu, mulţumesc, lucrurile astea-s puse la dispoziţiacomitetului pentru câştigarea cauzei.
Pamfil (împingând-o pe Dora-n chioşc): Asta n-ai prevăzut.(întorcându-se spre Marin): Unde vă găseşte centrul, ăsta dacaracter. Mai tare şi ca şeful nostru de la Interne.
Intră Sfleter cu un bax de ţigări BT.
Sfleter: Pamfile, repede te-ai lipit de comitet. (Panseluţei):Ţigările sunt pentru domnii, de azi încolo eu livrez marfa.
Dora (din chioşc): Un zid de trupuri, cald./ Aici mai liniştită/Decât cu cel ce iese/ Cu armă pregătită/ Nu zic mai multe însă/Cumplite vremuri vin/ Un zid de trupuri calde/ cădea-vor mulţicopii.
Pamfil (trăgând oblonul chioşcului): Tacă-ţi gura! (Spre Sfleter,care iese): Bun băiat, puternic caracter.
Dorin (lui Pamfil): Cine-i ăsta? (lui Marin): Ea cine-i?
Pamfil: Sfleter e un investitor, înainte schimba verzişoriiarabilor în centru, acum văd că lucrează cu bulgarii.
Marin: O nebună ce trecea pe la mama. Lua hainele vechi.
Panseluţa: Bătrâna asta, Dora, îmi place, o fi ţicnită, însăindividul ăsta, Sfleter, distruge negoţul cinstit.
Pamfil: E de-al nostru, totdeauna a lucrat şi cu Internele. (Sunătelefonul)
Altă voce de bărbat: Comitetul?
Dorin: El.
Altă voce de bărbat: De dimineaţă doi indivizi cu o vidanjă ausecat lacul.
Dorin: Care lac?
Altă voce de bărbat: Lacul mare, bineînţeles... Staţi puţin întelefon că-ntreb. - Zice că care lac?
(Se aude răspunsul îndepărtat al unei voci.) - Un lac importantpentru noi. (Altă voce de bărbat repetă): - Un lac important pentrunoi. (Închide.)
Panseluţa: Adevărată epidemie de ciudaţi şi printre ei. Doar Doracare spune totuşi ceva. Nu ar trebui s-o luăm în seamă?
Marin: Pe Dora oarba, prezicătoarea... ha-ha-ha.
Pamfil: Vă asumaţi voi răspunderea să nu-i anunţăm pe cetăţeni căam putea rămâne fără apă?
Florin: Asta nu putem.
Marin: De ce nu am putea?
Dorin: Putem orice. (Din chioşc, Dora cântă acompaniată de corultrecătorilor închişi.)
Dora: Tra-la-la, frumoasă-i viaţa/ când e iarnă şi e ger/ să staiîn tutungerie/ să-ţi lipeşti limba de fier.
Panseluţa: Daţi-le drumul, Doamne fereşte, nu-i auziţi ce cântă? Şiapoi toate reţinerile astea sunt ilegale.
SCENA a IV-a
Vocea de la telefon: Daţi-le drumul!
Dorin: Florin, dă-le drumul! (celui de la telefon): Prezentându-lescuze, bineînţeles.
Vocea de la telefon (iritată): Comitetul? (Închide.)
Florin (Îi scoate pe trecători din tutungerie prin spate.):Mişcaţi-vă mai repede, haideţi că mă răzgândesc! (Se aude voceaDorei): - Tac, sigur că tac. (Râde strident.) - Fraierilor, o săvedeţi voi. (Intră Ion.)
Ion: Fraţilor, i-au prins... V-am confundat, dar până la urmă v-aţidescurcat de minune.
Pamfil (Instinctiv, duce mâna la caschetă.): Trăiţi! (Îi pune unscaun la masă, lângă Dorin.) Domnule ne-am făcut griji, ce de grijine-am mai făcut!
Ion: Treabă bună. Şefii din Comitetul General vă transmitfelicitări. Treabă bună. (Panseluţei, întinzându-i untermoplonjor): Pune şi tu de-o cafea!
Panseluţa: Ciudaţi şi iar ciudaţi. Vezi pe-aici vreo secretară?Bagă-ţi fierbătorul în altă cană. Ce apucături de tovarăş.
Ion: Pamfil!
Pamfil: Îndată, şefu'.
Dorin: Domnul?
Ion: Ion, inginer, liber cugetător.
Florin: Despre ce este vorba? Acum, că i-au prins, se mai întâmplăceva?
Ion: Pif-paf, apoi o luăm de la capăt; începem reconstrucţia. Caresunteţi de acord cu pif-paf? Ridicaţi mâna! Eu zic că ar fi bine săridicăm toţi mâna, să nu avem vorbe pe urmă.
În depărtare se aude sunetul unui clopot, Ion se aruncă în genunchifăcându-şi cruci cu mişcări largi. Pamfil îl urmează.
Panseluţa: Cruci cu mâna stângă în mijlocul trotuarului. Toate, dartoate-s pe dos.
Dorin (Îngenunchează şi el.): Haideţi să nu luăm în derâdere celesfinte! (Îl urmează toţi; pe trotuar reintră Dora, cântândacompaniată de corul trecătorilor.)
Dora : Marine maică-ta îţi coace/ Cozonaci, înlăcrimată/ Tu-ngenunchi pe trotuare,/ Nu să cucereşti o fată,/ Baţi mătănii cuSatana/ Crezând c-o să cadă mana. (Pamfil sare ca ars, trăgându-iDorei câteva bastoane. Dora iese râzând şi cântând.) S-au prostit,/Vulturiincep să roiască,/ Viitoarele stârvuri/ Au încetat săgândească.
Toţi se ridică jenaţi, telefonul sună, Dorin vrea să-l ridice, darIon e mai iute.
Ion (cu o voce fermă, vocea de la capătul firului nu se va maiauzi): Comitetul... Sigur că da. Am ajuns la timp... unanimitate,fără excepţie, e de înţeles. Mâine în zori? Foarte bine... aici...ne vom descurca singuri. Trăiţi!
SCENA a V-a
Toată lumea fumează, frig tăios, aşteptare apăsătoare, apoitelefonul sună scurt. Ion vorbeşte la telefon.
Ion: Foarte bine (ţinând palma pe receptor,spune celor de petrotuar:) S-a terminat pif-paf. (Intră Dunga.)
Dunga: E rece, gerul e cumplit.
Ion: Las-o, domnule, moartă, de atunci... s-au schimbat vreo zeceparole.
Dorin: Parole?
Panseluţa: Măi să vezi! Afaceri conspirative în faţa tutungerieimele!
Ion: Luaţi loc, domnule Dunga. (Pune un scaun lângă el,prezentându-l.) Un foarte bun băutor de votcă, o dată, în Moscova,l-a băgat pe primul secretar sub masă, acum lasă armata punândumărul pentru reconstrucţie.
Dunga: Ce vremuri şi ce şcoli erau în Rusia!...
Ion: Amintiri, amintiri, dar iată-i aici pe băieţii noştri.Tineretul.
Dunga: Tineri, tineri, dar maturi.
Pamfil: De maturitatea dumneavoastră avem nevoie, ocrotiţi-ne,învăţaţi-ne să rezistăm gradelor tăioase.
Ion (lui Dunga): Ne sunteţi vital. (celorlalţi): Spuneţi-i toţi -vă rugăm!
Toţi: Vă rugăm, domnule Dunga!
Dunga (Ţine un discurs.): Am crezut că datoria unui oştean e aceeade a sta cu arma în mână. Azi e nevoie ca mâna de fier să ţină binestrânsă strada, care-i o stradă fără marcaje, semafoare şi agenţide circulaţie. Primesc să fiu şeful vostru de trafic, să vă ordonezemoţiile şi ţelul. Renunţ la gradele militare şi vin cu sufletulalături de voi, cetăţenii mei. (Se aud aplauze neentuziaste.)
Pamfil (aplaudând isteric): Vorbe de om cu carte!
Ion (deschizând o sticlă de votcă): Cu căldură vă îmbrăţişez şi eu.(Dunga şi Ion se îmbată.)
Dunga: (Celor trei tineri, pare că i-a descoperit acum, scoţând unpistol) Faţa la perete, mişeilor! Cum aţi pătruns în comitetulcentral?
Pamfil: Rade-i, şefu', la ficat.
Dunga: (ochindu-i pe rând pe cei trei tineri, trage.)Un singurglonte, cine-i norocosul?
Ion: (Râde. Marin leşină.)
Dunga: Faţa la perete, intruşilor!
Dorin (Panseluţei): Fă ceva! (lui Dunga): Nu mă întorc,trage!
Panseluţa (speriată): Trage şi-n mine, câine!
Dunga: Ha, ha, ha! Măi băieţi, nu este încărcat. (Lui Pamfil,arătîndu-i-l pe Marin): Dă-i câteva palme ăluia, uite că s-a scăpatîn pantaloni!
Pamfil: Cu plăcere, şefu'. (Îl pălmuieşte pe Marin care-şi revinedin leşin.)
Ion: Tinereţe, tinereţe, când o făceam, pe vremuri, chiar aveam unglonţ în încărcător. (Cântă împreună cu Dunga - kalinka, kalinka...Pamfil va cânta şi el, la început timid, apoi cu foarte multpatos.)
SCENA a VI-a
Pe stradă: Dorin, Marin şi Florin au organizat un filtru.
Dorin: Beţivii ăştia au glumit.
Marin: Glumit? Au făcut-o ca să ne intimideze.
Dorin: După atâta votcă... se poate întâmpla oricui.
Florin: Nenorociţii, ce generaţie de nenorociţi, şi au untupeu!...
Dorin: De ăsta avem toţi din plin... Recunoaşteţi, au fostsimpatici când ne-au dat misiunea asta. (Pe trotuar trece Sfletercu un cărucior.)
Marin: Stai!
Florin: De unde ai sustras grămada asta de televizoare?
Dorin: Răspunde!
Sfleter: Sunt trei televizoare, mi le-au lăsat nişte belgieni.Ziceau că le plac tare mult porţile de la biserica veche. Unchilipir, iar pentru alte câteva icoane şi crucifixe de pe vremealui Pazvante Chioru', mi-au lăsat un TIR de haine. O să vă deschidun magazin ieftin, fraierilor...
Florin: Se confiscă, scursură, sunt lucruri populare.
Dorin: Numai bune de împărţit amărâţilor.
Sfleter (lui Ion): Cine-i şeful aici? Unu-i al dumitale, celălaltpentru domnul Dunga, iar cel mic e al meu că singur eu împing deele.
Ion: Tineri, tineri, aprigi la mânie. (Vorbind la telefon): Îitrimit acum. (Celor trei tineri): Comitetul vă însărcinează,grăbiţi-vă de urgenţă spre strada alăturată, poleiul face imposibiltraficul! Găsiţi acolo lopeţi şi nisip.
Panseluţa: Haideţi toţi, suntem un comitet unit! (Se ridicăurmându-i pe cei trei; lui Pamfil): Ce faci, vii? (lui Ion, Dungaşi Sfleter) Voi?
Pamfil: Vă prind din urmă. (Prin faţa tutungeriei trece Doracântând acompaniată de corul trecătorilor.)
Dora: I-au scos pentru-nceput din miez/ Încet se pare-i vorîmpinge/ Făcându-şi loc doar pentru ei/ Căci atmosfera seîncinge.
Pamfil (alergând în urma ei): Futu-ţi morţii mă-tii de oarbă!
Ion: Buni băieţi.
Dunga: Ăsta-i viitorul? (Lui Pamfil): Fă ceva şi închide-i gurazdrenţei ăleia!
Ion: Oarbă-mpuţită!
Pamfil: Oarbă, oarbă, da-i iute de picior.
Sfleter: Cine a adus încurcă-lume ăştia aici? Mai era puţin şi-ifăceam pif-paf.
Dunga: Nu-i vreme acum de pif-paf. Încă sunt folositori.
Ion: A fost o încurcătură, îţi explic eu mai târziu.
Va urma
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
