• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Uitatul centru vechi al Bucureştilor/ de Alex Dima

Uitatul centru vechi al Bucureştilor/ de Alex Dima

Autor: Alex Dima

5 aug 2011 745

Noroaie, gropi şi muncitori plictisiţi. Aşa arată Bucureştiul zilelor noastre în centrul istoric. Pe aproape orice stradă intri dai de maldăre de pământ şi de gunoaie. Neconsolidate, cu faţade scorojite de vreme, pe care au început să răsară copaci, majoritatea caselor stau să cadă. În urmă cu 80 de ani, centrul Bucureştiului avea aerul capitalelor occidentale. Clădirile erau elegante, aici se făcea comerţ, se ţinea pasul cu modele de peste graniţă. Locul îşi căpătase renumele de "micul Paris". În timp, de soarta acestui loc nu s-a mai interesat nimeni, iar centrul istoric a început să decadă.

De ani de zile, se tot încearcă o reconstrucţie. Fără prea mare succes. Pe strada Stravopoleos, după ce-au decopertat-o, muncitorii trag de timp printre maldărele de noroaie. Pe o singură stradă, muncitori de la trei firme stau. Strada Pasajul francez. Un muncitor butonează telefonul, în timp ce colegii săi sprijiniţi în lopată poartă o discuţie. La vederea noastră, simulează un soi de activitate.

În orice oraş, turiştii vor să vadă centrul. În centrul Bucureştiului, doar câteva străzi au fost scoase la lumină. Doar străzile, nu şi casele sau faţadele. În lipsă unor alternative, toată lumea se înghesuie la terase pe doar trei-patru străduţe. Aici e toată viaţa din centrul istoric al capitalei. În spatele faţadelor scorojite, descoperi o altă lume, desprinsă dintr-un alt secol. Dincolo de partea spălată, se ascunde o lume mizeră. La doi paşi de bulevardul principal care face legătură între Universitate şi Unirii, e un dezastru.

Casa din Blănari, numărul 2, cândva o bijuterie arhitectonică, a fost ocupată abuziv de mai multe familii. Nimeni nu-i deranjează. Şi pe Gabroveni, mai multe case sunt ocupate abuziv. Toţi susţin că imobilele ocupate aparţin patriarhiei, şi că au acordul preoţilor pentru a locui aici.

Pe strada din faţa casei lor, lucrările au fost întrerupte. De ani de zile, pe şantierul din centrul istoric domneşte aceeaşi atmosferă: se stă. În 2008, am început să urmărim evoluţia străzii Lipscani, o stradă gri, mizerabilă, plină de gropi şi noroi. Magazinele care nu erau închise aveau acelaşi obiect de activitate. Rochii de mireasă. Un miros greu învăluia toată strada. Pe un teren viran, într-o baracă, printre maldăre de gunoaie, locuia domnul Bugă. În 2008, strada Lipscani figura în analele primăriei că fiind în lucru.


Acum trei ani, într-un magazin de stofe şi încălţăminte l-am găsit pe Ştefan Ghiţescu, cel vechi vânzător din centrul capitalei. Cu domnul Ghiţescu am luat la pas Lipscaniul.

Centrul istoric al capitalei cuprinde aproape 60 de străzi şi peste 500 de imobile. Reabilitarea lui a fost promisă de toţi primarii capitalei. Pe proiecte şi studii s-au cheltuit milioane de euro. Abia în 2006 se semnează un contract cu o firmă spaniolă pentru repararea a doar 16 străzi cuprinse "în zona pilot". 25 de milioane costa lucrarea şi avea termen de finalizare la mijlocul lui 2008. Reabilitarea nu cuprindea şi clădirile sau faţadele. Un proiect măreţ al primăriei prevedea că după străzi vor fi refăcute faţadele. A rămas doar un proiect. Cam aşa ar fi trebuit să arate centrul istoric la final. Apare o problemă: sub pământ sunt găsite urmele vechiului oraş. Vine însă repede rezolvarea: acoperim totul cu sticlă.

"Îmi doresc cu tărie să se realizeze acest proiect. Va schimba faţa Bucureştiului", declara primarul Capitalei, Adrian Videanu. Şi oamenii încep creadă.

La începutul lui 2008, gropi uriaşe găseai în toată zona pilot, iar muncitorii nu păreau dispuşi să le acopere prea curând. Cu toate acestea, primăria plusează şi aruncă în joc alte 9,7 milioane de euro. Dar în ritmul în care se lucrează, va mai dura încă 20 de ani.

Lentoarea de pe şantier e pe pusă pe seama arheologilor. Fiecare zid descoperit trece prin multe etape de cercetare. Cu arheologi puţini şi fără o coordonare bună a lucrărilor, totul se blochează în centrul istoric.

Bogdan Mocanu era director al firmei de construcţii spaniole. Şi-a dat demisia între timp. Firma avea doar numele spaniol, în rest, totul era românesc. Mocanu recunoaşte acum că nu se lucra din cauza descoperirilor arheologice, darşi a muncitorilor pe care îi angajase. "În banii pe care i-a avut, SEDESA nu şi-a permis muncitori specializaţi în România. În primul rând nu sunt, şi când sunt, sunt foarte scumpi", declara Bodgan Mocanu. Aşa că muncitorii ieftini mai mult dormeau. Primăria plătea însă milioane de euro.

În vara lui 2008, pe când la primăria capitalei, l-am dus pe candidatul Sorin Oprescu să vadă zona şi să-i auzim planurile. Mai mult, cu o zi înainte de alegeri, la ProTv, candidatul Oprescu a semnat un angajament în care scrie: "Finalizarea completă a trei artere de promenadă - Smârdan, Lipscani, Şelari - din centrul istoric. Cu toate utilităţile comerciale de agrement." Termenul a expirat la 11 iulie 2011.

Strada Lipscani a fost pavată cu piatră. Pe Smârdan, o stradă terminată înainte ca Sorin Oprescu să ajungă primar, au apărut terase. Este cea mai animată stradă din Centrul istoric. Strada Şelari, în 2008, a treia de pe lista candidatului Oprescu, e un şantier cu gropi şi muncitori care se întind şi cască plictisiţi. Cu greu se poate trece pe aici.

Am încercat să discutăm cu primarul Oprescu despre soarta centrului istoric, în luna mai. Apărat de staful său, primarul se fereşte acum să vorbească. În angajamentul care a expirat, Oprescu promitea să facă trei străzi - şi nu două, aşa cum spune astăzi.

Aşadar, arheologii sunt de vină pentru felul în care arată centrul istoric. În 2008, primarul Oprescu, nemulţumit de stadiul lucrărilor, a reziliat contractul cu firma spaniolă care lucra în centrul vechi. Angajează o altă firmă doar pentru consultanţă şi management în zonă. Pentru asta plăteşte un milion şase sute de mii de euro. Noul consultant se pune pe treabă şi ajunge în cele din urmă la concluzia că firma spaniolă nu a făcut mare lucru în centrul vechi. Pe majoritatea străzilor, stadiul lucrărilor este zero la sută. Primăria a plătit însă spaniolilor 9 milioane de euro, fără TVA, iar acum se judecă la Paris. Primăria le cere daune de 12 milioane de euro. Reprezentanţii firmei spaniole, care între timp şi-a schimbat numele, nu au vrut să comenteze. Spun că mai au să primească de la primărie 14 milioane de euro.

În locul spaniolilor, primăria a angajat alte firme. Dar şi acestea stau.

Sub tot centrul istoric este un alt oraş, oraşul vechi. Oriunde sapi, dai de un zid. Şi de fiecare dată lucrările se blochează. Şi pe strada Poştei şi pe Gabroveni. Toate par abandonate, lăsate să fie bătute de ploaie.

În toată zona-pilot am găsit un singur arheolog. Manucu Adameşteanu răspunde de lucrări. Am încercat să-l contactăm, dar nu a fost de găsit.

Trist este că, de ani de zile, zidurile vechiului oraş au blocat lucrările la noul oraş, noul centru istoric. Şi mai trist este însă faptul că toate aceste descoperiri nu sunt puse în valoare. În acesta zonă, ani la rând, bucureştenii au trecut pe o pasarelă peste zidurile istorice importante. Atât de importante, încât acum, peste ele, se află o parcare.

Singura descoperire arheologică pusă în valoare este aici, în faţa Băncii Naţionale. Nu există însă niciun panou, nicio informaţie, ca să ştim despre ce este vorba.

Acum şi zidul de pe strada Stravopoleos este acoperit cu pământ.

Staful primarului ne-a trimis un document cu realizările din şantier. Până acum, şase străzi sunt finalizate. Despre clădiri şi faţade, nimeni nu suflă o vorbă. Pe Şelari, chiar deasupra postului de poliţie, într-o casă a primăriei, am găsit un decor de film de groază.

Familia Cristinei Hasimoto, fostă dansatoare în Japonia, trăieşte în mizerie. Totul pleacă, spun ei, de la canalizarea tăiată de vecini. O casă construită în 1850 este transformată acum într-un morman de gunoaie, folosite iarna pe post de combustibil pentru sobe. Familia Hasimoto are vedere chiar la stradă şi ascunde mizeria din casă cu pături. Alte clădiri au fost acoperite cu placaj.

Puţină lume ştie că, în spatele uneia dintre clădirile acoperite acum de placaje, în noaptea de 23-24 ianuarie 1859 s-a hotărât Unirea dintre Ţara Românească şi Moldova. În hotelul Concordia, în apartamentul numărul 5, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al României. Nimic nu mai aminteşte de luxul hotelului de odinioară. Aici s-a locuit abuziv ani la rând. Grigore Miu este acum proprietarul acestui loc. În vremurile de glorie, hotelul avea 90 de camere. De mai bine de un an, Miu aşteaptă aprobări de la primărie pentru a reface clădirea. Fostul hotel Concordia este monument istoric. Chiar dacă stă să cadă, oficialii tărăgănează aprobările.

Grigore Miu deţine o parte din centrul istoric: Concordia. Apoi nr. 33, 27 şi numărul 17. Ele au fost apartamente şi vor rămâne apartamente de locuit. Încă din 1994, Grigore Miu a pus ochii pe casele din centrul istoric. Pe fiecare în parte a pozat-o.

În zona-pilot a centrului istoric sunt 105 imobile dintre care 54 sunt în litigiu. Nu se ştie clar cine este proprietarul şi, prin urmare, nici cine trebuie să le repare.

Puţine case au fost consolidate. Profitând de lipsa de autoritate a primăriei, mulţi nu ţin cont de linia arhitecturală a zonei. Tot ce mişcă în centrul vechi se întâmplă cu acordul primăriei.

Pe Ştefan Ghiţescu l-am găsit în acelaşi loc pe Lipscani. Doar că prăvălia filmată acum 3 ani a fost transformată în restaurant. În locul barăcilor în care locuia domnul Bugă au apărut ruine, acoperite acum de gunoaie. În spatele gardului care anunţa vremuri bune pentru Lipscani, e tot mizerie. Gunoaiele acoperă descoperirile arheologice. Şi domnul Ghiţescu se ceartă cu primăria pentru o casă de pe Lipscani. "Cineva este interesat ca toate casele astea care sunt ale primăriei să nu fie conservate, ci ţinute în starea de acum. Şi, la mometul potrivit, să le ia, ei, gaşca lor."

Arhitectul-şef al Bucureştiului cunoaşte bine povestea centrului istoric, dar spune că ar trebui să fie modificate vreo 80 de legi pentru a rezolva problema. Totul plecă de la proprietate. "Ne-am trezit cu mulţi proprietari din care foarte mulţi nici măcar nu sunt în stare să întreţină o proprietate, deci asta a fost politică, din păcate. Şi sunt proprietari."

Moştenitorii celebrului magazin Bucureşti au vândut magazinul acum un an. Surse din primărie spun că preţul ar fi sărit de 4 milioane de euro. Acum, magazinul este la mâna căutătorilor de fier vechi. Totul a fost distrus.

Pe o altă stradă, un alt loc părăsit. Cândva, aici a fost o fabrică. Acum este un loc preferat de drogaţi.

97 de imobile sunt trecute în categoria monumentelor istorice. Printre ele şi hanul Gabroveni. Construit în 1804, hanul s-a dărâmat la curemurul din 77. Ani de zile a fost groapă de gunoi. Acum sunt bani pentru refacerea lui dar, de mai bine de un an, se aşteaptă aprobări şi se întocmesc hârtii.

Doar pe câteva străzi, centrul istoric a prins viaţă.

Seara, printre gropi şi noroaie, un val de turişti şi bucureşteni vine spre aceste locuri.

Bucureştiul a fost primul oraş din lume care a introdus iluminatul pe străzi cu gaz lampant. Acum, pe multe străzi din centru, noaptea e beznă totală. Neluminate şi pline de gropi şi de praf, străzile neasfaltate sunt aproape pustii noaptea. Puţini turişti se încumetă să intre pe aici, asta spre nemulţumirea celor care au baruri în zonă. Iar din curţile întunecate apar indivizi dubioşi.

Edilii se laudă cu străzile terminate până acum. În cinci ani, au fost finalizate şase străduţe, câte o stradă şi un pic pe an . În tot centrul istoric sunt 60 de străzi, iar în acest ritm nu vom apuca să le vedem gata. În alte ţări, oraşele îşi scot bugetul doar din turismul în zonele istorice. La noi, toată lumea stă şi aşteaptă: primar, arheologi, muncitori, proprietari. Lăsăm în ruină şi mizerie un centru încărcat de istorie, care ne reprezintă.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "România, te iubesc!" din 29 mai 2011

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743