Papa Francisc (foto 1) a declarat că teoria evoluţiei şi cea a Big Bang-ului sunt corecte, iar robotul Philae (foto 2) a detectat molecule organice pe suprafaţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko!
Ce sfârşit de an mai fastuos se punea imagina pentru această rubrică-unicat a presei româneşti!
Mai întâi, în cadrul Academiei ponitificale de ştiinţe de la Vatican (însăşi existenţa unei instituţii cu asemenea nume merită toată atenţia, mai ales din partea fundamentaliştilor!), conducătorul spiritual al peste un miliard de pământeni a explicat că Dumnezeu „nu este un magician cu o baghetă magică”. „Când citim despre creaţionism în Geneză, riscăm să ne imaginăm că Dumnezeu este un magician cu o baghetă magică, cu care poate face orice. Dar nu este aşa. El a creat oamenii şi i-a lăsat să evolueze(s.n.) conform legilor interne pe care le-a dat fiecăruia, pentru ca aceştia să atingă împlinirea. Big Bang-ul, despre care azi credem că este originea lumii, nu contrazice intervenţia divinului creator ci, mai degrabă, o cere. Evoluţia naturii nu este în contradicţie cu noţiunea de creaţie, pentru că evoluţia presupune crearea unor fiinţe care evoluează(s.n.)”, a spus Papa. În şapte cuvinte, suveranul pontif a spulberat cinci secole de absurdă concurenţă, reunificând religia şi ştiinţa.
Intervenţia sa extraordinară nu a fost însă fără precedent. La 31 octombrie 1992, Papa Ioan Paul al II-lea îşi exprima regretul pentru felul în care a fost tratat Galileo Galileio şi emitea o declaraţie prin care recunoştea erorile comise de tribunalul bisericesc, ca rezultat al unui studiu efectuat de Consiliul Pontifical pentru Cultură. La rejudecarea lui Galilei a participat şi savantul român Basarab Nicolescu, unul dintre promotorii ecumenismului generalizat, care include şi reconcilierea bisericii cu laboratorul.
În martie 2008, Vaticanul a dus până la capăt reabilitarea lui Galileo, ridicându-i o statuie în interiorul zidurilor Vaticanului!
În noiembrie 2008, Papa Benedict al XVI-lea a afirmat în faţa unei adunări ştiinţifice, în rândurile căreia care se afla şi celebrul Stephen Hawking, că ştiinţa nu se află în contradicţie cu credinţa în Dumnezeu, precizând că predecesorii săi, Papa Ioan Paul al II-lea şi Papa Pius al XII-lea au spus la rândul lor că „nu există nicio opoziţie între concepţia creaţionistă a credinţei şi dovezile ştiinţelor empirice (bazate pe experienţă – n.n.).”
Printr-o presupusă coincidenţă – „Dumnezeu nu joacă zaruri…”, a spus Einstein – la doar câteva zile după declaraţia istorică făcută de Papa Francisc, robotul Philae, primul dispozitiv plasat de om pe o cometă, a transmis pe Pământ că a detectat molecule organice conţinând carbon, element care se află la baza vieţii de pe Terra. După 57 de ore de funcţionare pe suprafaţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko, bateria micului erou s-a descărcat, sistemele s-au oprit, comunicaţia cu Terra a încetat, iar el a rămas să călătorească împreună cu cometa până ce aceasta se va prăbuşi pe Soare…
Povestea numelui robotului şi a rachetei care l-a purtat – Rosetta – este şi ea plină de semnificaţii: Philae a fost o insulă pe Nil, găzduind un templu antic care a fost relocat pe mal înainte ca insula să fie scufundată prin crearea lacului de acumulare a barajului de la Assuan. În templu se afla piatra Rosetta, care a jucat un rol esenţial în descifrarea alfabetului entic egiptean. Antichitate, modernitate, călătoria unui templu, descifrarea unor informaţii esenţiale… Nu, nimic nu e întâmplător!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
