Antony Beevor
Al doilea război mondial
Editura RAO
Istoricul britanic Antony Beevor (împlineşte, în 2016, 70 de ani) este cunoscut pentru istoriile sale referitoare la bătălia de la Stalingrad sau despre Debarcarea din Normandia. În 2012 a publicat această istorie de aproape 1.000 de pagini despre „Al Doilea Război Mondial”. Într-un interviu acordat hebdomadarului „Le Point”, autorul îşi explică opera prin necesitatea unei viziuni globale asupra evenimentelor dintre 1939 şi 1945, care să le lege pe acelea din Europa cu acelea din Pacific. Întrebarea care se pune este: ce poate să mai aducă nou încă o carte după sutele, poate miile care s-au scris despre acest război. De la început, trebuie spus că Antony Beevor a reuşit o carte monumentală, „combinaţia perfectă de istorie universală şi trăire umană”, cum remarca „The Jounal”. Istoricul afirmă că s-a aflat în faţa unui puzzle uriaş, care i-a pretins ani buni până să reuşească a găsi fiecărei piese locul cuvenit. Cartea e considerată un reper monumental şi inconturnabil pentru cunoaşterea şi studierea războiului al doilea. Iar în final admite că n-ar fi reuşit fără remarcabilele cercetări din ultimii douăzeci de ani.
Prin dimensiunea sa cu adevărat planetară, al Doilea Război Mondial, socotit drept cel mai mare conflict din istorie, prin amploarea distrugerilor, numărul victimelor şi modificările în structura lumii, a dominat peisajul mental al mai multor generaţii. Antony Beevor, folosindu-se de excepţionalul lui talent de povestitor, reuneşte aici elementele disparate ale micilor istorii pentru a compune mozaicul Marii Istorii, aşa cum nu ne-a fost prezentată niciodată, fiecare element găsindu-şi locul care i se cuvine. Pe baza unor documente vechi, precum şi a unor arhive inedite, cu stilul limpede şi compasiunea care îl caracterizează, Antony Beevor ne duce de la Atlanticul de Nord la Pacificul de Sud, din stepa siberiană în deşertul Libiei, din jungla birmaneză la Berlinul asupra căruia cad bombe, de la lambriurile aurite ale cancelariilor la Leningradul asediat, fără să ne ferească în niciun moment de ororile războiului, fie că este vorba despre Einsatzgruppen din spatele frontului de Est, de prizonierii din gulag înrolaţi cu forţa în batalioanele sinucigaşe sau de crimele sadice comise de armata imperială japoneză în China.
«Unii – scrie Antony Beevor – sunt nemulţumiţi că al Doilea Război Mondial încă exercită o influenţă dominatoare la aproape şapte decenii de la terminarea sa, aşa cum arată numărul disproporţionat de mare de cărţi, filme şi piese, în timp ce muzeele continuă să întreţină o industrie comemorativă. Acest fenomen nu ar trebui să pară surprinzător, fie şi doar pentru că natura răului pare să producă o fascinaţie fără sfârşit. Alegerea de natură morală este elementul fundamental al dramei omeneşti, deoarece zace în esenţa umanităţii însăşi.
Nicio altă perioadă din istorie nu oferă o sursă atât de bogată pentru studierea dilemelor, tragediilor individuale şi colective, coruperii politicii de forţă, ipocriziei ideologice, egocentrismului comandanţilor, trădării, perversiunii, sacrificiului de sine, sadismului incredibil şi compasiunii neprevăzute. Pe scurt, al Doilea Război Mondial sfidează generalizarea şi categorisirea oamenilor pe care Grossman le respinsese cu atâta pasiune.
Există însă un pericol real ca al Doilea Război Mondial să devină un punct de referinţă automat atât pentru istoria modernă, cât şi pentru toate conflictele contemporane, în timp de criză, jurnalişti şi politicieni în aceeaşi măsură fac instinctiv paralele cu al Doilea Război Mondial, fie pentru a dramatiza gravitatea situaţiei, fie în încercarea de a face ca vorbele lor să sune rooseveltian sau churchillian. A compara 9/11 cu Pearl Harbor sau a-l asemui pe Nasser sau Saddam Hussein cu Hitler nu reprezintă doar o paralelă incorectă istoric. Asemenea comparaţii induc grav în eroare şi riscă să producă răspunsuri strategice greşite. Liderii democraţiilor pot deveni prizonierii propriei retorici, la fel ca dictatorii.
Când stăruim asupra enormităţii celui de-al Doilea Război Mondial şi a numărului victimelor sale, încercăm să înţelegem toate acele statistici ale tragediilor naţionale şi etnice. Aceasta ne face să trecem cu vederea felul în care al Doilea Război Mondial a schimbat vieţile tuturor în moduri imposibil de estimat.”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
