Acad. Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie si Istoria Artei din Cluj Napoca, este unul dintre cercetatorii pasionati de arta medievala din Transilvania. Autor al unor lucrari monografice fundamentale asupra manifestarilor artistice romanesti din aceasta parte a tarii incepand din secolul al XIII-lea si pana in zilele noastre, coautor al Tratatului de "Istoria Romanilor" aparut recent sub auspiciile Academiei Romane, acad. Marius Porumb este si presedintele Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice.
- Cate monumente figureaza pe lista Comisiei Monumentelor Istorice? Exista o evidenta riguroasa a lor?
- Lista monumentelor istorice din Romania inregistreaza circa 22.000 de obiective, de o mare diversitate: de la cele antice si medievale, pana la cele de arhitectura din epoca moderna - situri arheologice, biserici de lemn si de piatra, cetati, centre istorice ale unor orase etc. Si sa stiti ca lista este inca incompleta. Ea ar trebui actualizata cu monumentele de arhitectura populara din zona rurala (case, mori, anexe gospodaresti), unde, pana acum, au fost inregistrate doar cladirile publice (lacasuri de cult, scoli, conace). Ar merita, de asemenea, incluse in lista unele cimitire care nu mai sunt folosite in prezent si care adapostesc monumente funerare sculptate in piatra, din secolele 18 si 19, de o valoare artistica deosebita.
Despre valoarea patrimoniului cultural vorbeste si faptul ca 30 de monumente din Romania figureaza pe lista Patrimoniului Mondial. As aminti intre acestea cetatile dacice din Muntii Orastiei, o parte din bisericile de lemn din Maramures, bisericile cu fresca exterioara din Bucovina, bisericile fortificate ale sasilor din Transilvania, zona istorica a Sighisoarei etc. Sunt monumente tipice artei romanesti, care evoca o spiritualitate profund originala, rezultat al sintezei intre cultura Apusului si a Rasaritului. Cat priveste evidenta patrimoniului, trebuie sa va spun ca, desi dispunem de lista tuturor celor 22.000 de monumente, nu avem o inventariere stricta a lor. De aceea, Comisia Monumentelor Istorice a elaborat o fisa-tip, care se afla acum la judete, unde organismele teritoriale de specialitate au si inceput inventarierea patrimoniului imobil. Apreciez ca intrega actiune de inventariere va dura circa doi ani, dat fiind ca am cerut sa se intocmeasca un veritabil dosar al fiecarui monument, cu planuri, fotografii si descrieri, care sa devina un martor si un indreptar pentru cei care, avand sustinerea financiara necesara, vor asigura un viitor trecutului nostru, adica vor incepe protejarea, restaurarea si valorificarea acestui patrimoniu.
- In ce situatie se gasesc in prezent monumentele istorice aflate pe lista evocata mai sus?
- Pentru aprecierea situatiei monumentelor, cea mai simpla si eficace metoda este aceea de a le vizita si a obtine repere comparative la distanta de decenii. Uneori, rezultatele comparatiei sunt imbucuratoare, ca in cazul picturilor restaurate de la Probota, Voronet, Moldovita, Sucevita, Sf. Ioan cel Nou din Suceava. Tot asa, Biserica din Deal si Casa cu Cerb din Sighisoara, Biserica evenghelica din Tarpiu, bisericile de lemn din Surdesti, Plopis si Desesti, manastirea Hurezi sunt in stadii evoluate de restaurare si au un aspect imbucurator. Alte obiective, insa, provoaca vizitatorului un sentiment de profunda tristete si de ganduri acuzatoare la adresa oamenilor si a institutiilor responsabile pentru patrimoniu. Exista prin tara zeci de situatii in care bijuterii arhitectonice stau ascunse dupa schele innegrite de vreme, din cauza bugetelor limitate, a dezinteresului, sau, uneori, din cauza unor interese obscure, de ordin privat si nu national. Cel mai amplu edificiu religios din lemn din Romania, biserica din Bogdan-Voda, are acoperisul ciuruit de vreme, in timp ce la cativa metri in spatele ei se afla, grandioasa si alba, noua ctitorie a comunitatii, depunand marturie despre bunastarea acesteia; la cativa kilometri, noua manastire a Barsanei detine tone de material lemnos prelucrat, gata de a fi pus pe vreo biserica (evident, nou construita). Ctitoria nobililor romani din Lupsa, una din cele mai mari biserici medievale romanesti din Transilvania, zace intr-un schelet de barne vechi, devenit cu totul nefunctional din cauza vremii. Alteori, resursele sunt folosite fara a mai fi consultata Comisia, cum s-a intamplat in cazul ctitoriei cneziale de la Rau de Mori, pictata fara respect pentru vechile icoane murale. Mai nou, biserica manastirii Putna, adevarat simbol national, ramasa de 350 de ani fara pictura si intrata ca atare in constiinta publica, se doreste a fi Aâ"impodobita" cu un vestmant croit de mesteri cu calitati artistice cel putin discutabile, prin vointa - mai presus de lege - a unor inalti ierarhi.
- Cum va explicati situatia creata?
- Cauzele sunt multiple, dar cred ca principala se refera la faptul ca, desi legislatie exista, nu s-au adoptat masuri severe contra celor care au atentat la integritatea valorilor patrimoniale, indiferent de inaltele functii ale unora, sau de puternicele resurse materiale ale altora. Pe de alta parte, activitatea de restaurare a monumentelor este un domeniu despre care nu s-ar putea spune ca are ca atribut esential continuitatea. Personal, consider ca este esentiala implicarea cu resurse si a detinatorului, fara a se mai astepta finantarea unilaterala a statului. Activitatea de restaurare trebuie monitorizata cu mai multa strictete si cu mai multa transparenta, astfel incat sa se inlature suspiciunile privitoare la jocurile de interese ale diverselor firme restauratoare.
- Ati pornit in 1995 un proiect de restaurare si valorificare a Cetatii sasesti de la Calnic, unul din monumentele cele mai interesante din Romania, care figureaza si pe lista UNESCO. Ce ati reusit sa faceti pana acum ?
- La Calnic, in judetul Alba, se deruleaza unul dintre cele mai frumoase vise pe care le-am avut in ceea ce priveste restaurarea si valorificarea exemplara a unui monument istoric. Cetatea Calnic, impreuna cu monumentele adiacente (biserica, cimitirul, casa parohiala) au fost concedate Asociatiei "Ars Transsilvaniae" prin bunavointa Episcopiei Evanghelice C.A. si formeaza Centrul Cultural International, patronat de Institutul de Arheologie si Istoria Artei al Academiei Romane din Cluj Napoca. In acesti opt ani, in spatiile din cetate au fost organizate expozitii de arta si documentare, capela bisericii si-a pastrat destinatia sacra, dar o folosim si ca aula in care se desfasoara simpozioane, colocvii, conferinte. In aceeasi ambianta, au loc sub genericul "Serbarile Calnicului" concerte de orga, auditii de muzica medievala, baroca, renascentista. Sa nu ma intrebati cu ce bani am facut toate acestea. Au fost si sponsorizari, dar, mai presus de toate, a fost entuziasmul unor artisti clujeni si al meu personal. Adresez cititorilor "Ziarului financiar" si ai "Ziarului de Duminica" invitatia de a veni in spatiul miraculos al Calnicului pentru a vedea ce se poate face cu mult suflet si cu bani putini.
- Domnule profesor, peste cateva luni veti implini 60 de ani. Urandu-va, in numele cititorilor Ziarului de Duminica, La multi ani, va intreb: ce cadou va veti face cu aceasta ocazie?
- La editura Meridiane este gata de tipar lucrarea" Un veac de pictura romaneasca - sec. XVIII", care vrea sa ilustreze influenta artei brancovenesti asupra celorlalte regiuni locuite de romani. La editura Renasterea a Episcopiei Ortodoxe de Cluj am un volum consacrat ctitoriei lui Stefan cel Mare de la Feleac, cu ocazia celor 500 de ani de la moartea marelui domnitor. In fine, pregatesc o culegere de studii consacrate artei romanesti din Transilvania. Dupa cum vedeti, cu ocazia aniversarii, vreau sa-mi daruiesc, daruind.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
