Ziarul de Duminică

Urmaşele Mariei Magdalena

Urmaşele Mariei Magdalena/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

13.04.2012, 00:05 428

"Întreaga istorie este o bănuială. Totul. Este culmea nebuniei şi a trufiei să spună cineva că ştie sigur ce s-a întâmplat în trecut. Le punem pe toate cap la cap cât de bine putem, cu bucăţelele de dovezi care există" - iată o frântură din postfaţa unui roman, al doilea din trilogia dedicată de Kathleen McGowan Mariei Magdalena, pentru care s-a documentat două decenii, călătorind frecvent în Europa, cu popasuri şi cercetări în mai multe locuri: Knock în Irlanda, Chartres şi sudul Franţei, oraşele din Toscana şi Roma.

Kathleen McGowan a trăit în periplul ei experienţe extraordinare, în locuri ce păstrează mărturii ale unei istorii secrete. În bazilica San Pietro din Roma vede uluită, nu departe de "Pietà" a lui Michelangelo, altarul de marmură dedicat Matildei din Toscana, purtând mitra papală şi ţinând în mână cheia Sfântului Petru. De aici a pornit interesul faţă de o personalitate feminină ieşită din comun pentru epoca ei - secolul al XI-lea.

Autoarea a început să investigheze conflicte ce macină Europa din primul secol al noului mileniu, să vadă apropieri între catarii din sudul Franţei şi "oamenii puri" din Toscana şi Umbria, toţi păstrând de o mie de ani o credinţă apropiată de învăţăturile cristice. Multele detalii istorice se leagă treptat într-o ţesătură de ipoteze, iar mozaicul construit cuprinde o poveste unde imaginaţia umple spaţiile lăsate goale de istoria oficială.

Trilogia pleacă de la evangheliile gnostice, de la convingerea că Maria Magdalena a fost soţia lui Isus, a păstrat învăţăturile orale şi cele consemnate în Cartea Iubirii, că a părăsit Iudeea, a ajuns la Alexandria, apoi în Franţa, de unde a răspândit prin însoţitorii ei şi prin urmaşe creştinismul celor puri, perfecţi - tradiţia catară. A transmis moştenirea lăsată, în moduri diferite: a salvat copiii ducându-i în Europa, iar descendenţii lor se regăsesc în familiile regale, a salvat şi Cartea Iubirii, a consemnat învăţăturile în propria Evanghelie.

Pe urmele cărţii porneşte eroina, Maureen Paschal, ea este Cea Aşteptată, iar viziunile o duc pe calea străbătută de Maria Magdalena în primul secol creştin (în "Cea Aşteptată", apărută la noi în 2008, la Ed. Rao şi comentată aici, în ZD), în Toscana de la începutul următorului mileniu (în "Cartea iubirii", Ed. Rao, 2011) şi mai departe, în Renaştere (în al treilea volum - "Prinţul Poet", a cărui apariţie o aşteptăm).

Şi în "Cartea Iubirii", prezentul alternează cu trecutul, peripeţiile trăite de Maureen cu ale Matildei de Canossa, deşi separate de o mie de ani. Ambele vădesc semnele ce le arată drept Aşteptate: au plete roşcate, s-au născut la echinocţiul de primăvară, au viziunea Răstignirii lui Iisus. Cititorul trece din surpriză în surpriză, lectura îl duce din Toscana la Chartres cu tainicul ei labirint, de la Vatican în Irlanda.

Suveica războiului de ţesut istorii miraculoase leagă firele călătoriilor pline mistere pe care le fac Maureen şi iubitul ei Sinclair, vărul ei Peter (care a ales calea călugăriei şi a erudiţiei), cu firele destinului asumat de curajoasa contesă şi politica unui papă ales surprinzător. Matilda însăşi uluieşte prin tot: educaţia primită în copilărie (iniţierea făcută de guvernanta ei, Isobel, lecţiile Învăţătorului), pregătirea ca războinică şi întemeietoare de lăcaşuri sfinte, respectând principiile Cărţii, stăpâna Toscanei, grijulie să asigure pacea şi prosperitatea, cu o armată puternică pe care o conduce ea însăşi.

Kathleen McGowan scrie un roman pornind de la tradiţia gnostică, îşi asumă riscul de a fi considerată eretică, absoarbe în el elementele unor discipline spirituale despre care se ştiu foarte puţine la noi: istoria şi geografia sacră, arhitectura catedralelor. "Cartea Iubirii" va tulbura mai mult decât "Cea Aşteptată", prin dezvăluiri şocante. Şi cititorul are dreptul să considere cele citite ficţiune ori să asculte avertismentul ce încheie fragmentele din Libro Rosso inserate în roman - "Cine are urechi de auzit să audă!"

Kathleen McGowan, Cartea Iubirii, traducere din limba engleză de Anca Branovici, Editura Rao, 2011, 576 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO