Ziarul de Duminică

Uzina de teatru

Uzina de teatru

Scena din Burghezul gentilom, dupa Moliere; regia: Petrica Ionescu

02.02.2007, 20:06 52

Intrucat, asa cum am mai spus, nu mi se pare corect sa-i lipsesc pe cititorii Ziarului de Duminica de orice informatie referitoare la spectacolele Teatrului National din Bucuresti pentru bunul motiv ca lucrez acolo pe post de consultant artistic, am sa procedez la o sumara prezentare a activitatii din ultimele circa sase luni a acestei importante scene romanesti, abtinandu-ma insa (fireste!) de la comentarii critice. Nu in sensul ca nu voi vorbi "de rau" montarile pomenite, ci in sensul ca nu voi emite nicio consideratie referitoare la calitatea lor.
Si asta nu pentru ca n-as avea pareri bine stabilite despre una sau alta dintre productiile TNB, ci pentru a evita orice posibil "conflict de interese" facand reclama vreunui spectacol sau, dimpotriva, alungand lumea de la el. Mai intai, insa, citeva informatii de ordin general despre cel mai mare teatru din Romania si, dupa cum se pare, unul dintre cele mai mari din Europa.
Teatrul National "I. L. Caragiale" din Bucuresti este un teatru public (adica subventionat - si anume, de la bugetul central, prin Ministerul Culturii si Cultelor, in a carui "subordine" se afla), stabil (adica dispunand de personal - artistic, tehnic si administrativ - propriu, angajat cu contracte pe termen atat limitat, cat si nelimitat) si de repertoriu (adica producand simultan mai multe spectacole si jucandu-le alternativ cata vreme sunt cerute de spectatori). Teatrul beneficiaza, la ora de fata, de patru sali, cea mai vasta (Sala Mare) avand peste 1.100 de locuri, iar cea mai mica (Sala 99), circa 100; celelalte doua, Amfiteatru si Atelier, pot primi in jur de 350, respectiv 250 de persoane. Din totalul de aproape 500 de angajati, o suta si ceva sunt actori; pe langa ei, teatrul mai are "in jur" (relatia este, de fapt, cu dublu sens) un numar de peste douazeci de artisti - printre care, personalitati uriase ale scenei romanesti -, actualmente pensionari. (Daca admitem ca un actor, la fel ca si un medic, poate inceta sa mai fie ceea ce este doar pentru ca a atins o anumita varsta.) O data cu rezolvarea problemei de "re-locatie" a Teatrului de Opereta "Ion Dacian", TNB va reintra in posesia salii numite initial Studio, sala cu geometrie variabila si cu un numar de locuri putand oscila intre 500 si 800. O simpla panoramare a celor cateva cifre pe care le-am furnizat este suficienta, cred, pentru a da oricui o idee cat de vaga despre amploarea institutiei si despre nenumaratele si complicatele probleme pe care le ridica "guvernarea" ei. Instalat in fotoliul directorial, prin concurs, in anul 2005, Ion Caramitru incearca mai ales o redimensionare a rolului socio-cultural al Teatrului National din Bucuresti.
De la inceputul stagiunii curente (septembrie 2006) si pana in prezent afisul TNB s-a imbogatit cu urmatoarele premiere:
Burghezul gentilom de Moliere. Este vorba, de fapt, despre o adaptare (realizata de regizorul Petrica Ionescu dupa traducerea semnata de Ruxandra Hagiu si Iustina Croitoru) a celebrului text, in gustul "localizarilor" ce se practicau la inceputurile teatrului romanesc cult. Astfel, Monsieur Jourdain devine Domnul Jurdanescu (jucat de Victor Rebengiuc), om de afaceri super-bogat si dornic sa-si cumpere o pozitie politica si mondena in "lumea buna" a tranzitiei autohtone, drept care se lasa jecmanit de o suita de escroci si profitori. Spectacol "de mare montare" (scenografia: Dragos Buhagiar, muzica: Adrian Enescu, coregrafia: Razvan Mazilu), Burghezul... aduce pe scena, sub comanda regizorului francez de origine romana Petrica Ionescu, o distributie-mamut (actorilor adaugandu-li-se solistii, corul, baletul si orchestra Teatrului de Opereta "Ion Dacian") din care fac parte, printre altii, Cecilia Barbora, Medeea Marinescu, Marius Manole, Maria Buza, Vlad Ivanov, Costel Constantin, Maia Morgenstern, Maria Teslaru, Claudiu Bleont, Damian Crasmaru.
Dansand pentru zeul Pagan de Brian Friel. Intitulata, in original, Dancing at Lughnasa, piesa celui mai cunoscut dramaturg irlandez in viata (traducerea: Violeta Popa) este o evocare tandru-ironica a unei neobisnuite familii din Irlanda interbelica, evocare infaptuita de eul narator. Regizoarea irlandeza Lynne Parker (animatoarea trupei Rough and Magic din Dublin) a colaborat la spectacol cu scenografa Stefania Cenean si o distributie alcatuita din Gheorghe Dinica, Vivian Alivizache, Tania Popa, Carmen Ionescu, Carmen Ungureanu, Rodica Ionescu, Liviu Lucaci si Gavril Patru.
Neintelegerea de Albert Camus. Piesa devenita aproape clasica a dramaturgului existentialist francez (1913-1960, Premiul Nobel pentru literatura in 1957) imbina o trama simili-politista cu o tensionata dezbatere asupra hazardului si liberului arbitru (implicit, asupra sanselor tragediei) in lumea moderna. In regia lui Felix Alexa si scenografia Dianei Ruxandra Ion, evolueaza Mariana Mihut, Irina Movila, Mihai Calin, Lamia Beligan si Matei Alexandru.
Sanziana si Pepelea, dupa Vasile Alecsandri. Parte a programului "Teatru nou cu piese vechi", adaptarea infaptuita de actorul Dan Tudor, care semneaza si regia, reconfigureaza feeria dramaturgului de secol XIX pentru gustul publicului de secol XXI, adaugandu-i muzica, dans si aluzii la actualitate. "Veteranul" Mircea Albulescu este inconjurat de numerosi tineri colegi, printre care Ileana Olteanu, Monica Davidescu, Magda Catone, Razvan Oprea, Silviu Biris, Marius Bodochi, Tomi Cristin. Costumele: Anca Raduta; coregrafia: Florin Fieroiu.
Un afis incarcat, asadar (un teatru "normal" scoate cam tot atatea premiere intr-un an calendaristic), despre a carui fizionomie ar trebui sa-si "dea cu parerea" cei direct interesati, adica spectatorii bucuresteni.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO