In anii neutralitatii Romaniei din timpul primului razboi mondial, prim-ministrul liberal I. I. C. Bratianu a hotarat sa investigheze varfuri proeminente eclesiastice de la Vatican, in frunte cu noul papa Benedict al XV-lea care a pastorit intre anii 1914-1922. Pentru aceasta misiune a fost ales preotul greco-catolic Vasile Lucaciu, memorandist, luptator politic pentru drepturile romanilor transilvaneni, care fusese coleg de scoala la Roma si prieten din tinerete cu Benedict al XV-lea. Dupa audienta la Papa, Vasile Lucaciu a prezentat la Bucuresti, la 20 ianuarie 1915, darea de seama asupra misiunii sale diplomatice. Reproducem, in continuare, ultima parte a studiului istoricului Gheorghe I. Bodea, cuprinzand textul integral al Raportului lui Vasile Lucaciu. (Radu Constantinescu) .
O modesta dare de seama asupra misiunei mele la Roma
Trimis fiind la Roma, cu insarcinarea confidentiala de a da si de a primi informatiuni in cercurile mai ales eclesiastice asupra raporturilor politice dintre Italia si Romania, in aceste vremuri de grea cumpana si a lucra in acel inteles ca numitele cercuri eclesiastice sa influenteze in mod favorabil politica Italiei fata de Romania si sa nu lucreze in mod pagubitor asupra relatiunilor bune ce pare ca se afirma intre cele doua state latine unite prin sange si cari au atatea interese comune economice si culturale,
Demersurile mele facute in acest scop se rezuma in urmatoarele:
II
Sosind in Roma la 27 Decembrie 1914, am compus planul si programul vizitelor pe la autoritatile supreme Bisericesti, pe la Cardinali, ca astfel sa pregatesc calea la locurile cele mai inalte hotaratoare, la Cardinalul numit secretar de stat si in fine la Sfintia Sa Pontificele Suprem.
III
Vizitele le am inceput in 8 Januarie 1915 la oficiile supreme al congregatiunei de Propaganda Fide, unde este sectiunea pentru guvernarea Bisericilor din Orient unite cu Roma si unde sunt si oficiile privitoare la provincia metropolitana rumana de Alba-Julia-Fagaras, precum si cele ce guverneaza diecesele catolice din Rumania, Bucuresti si Jasi.
Aici am gasit ca sunt foarte bine informati in detaliurile cele mai marunte despre situatia politica economica si sociala a tarei romanesti, precum si despre pornirile si aspiratiunile nationale ale Romaniei.
Pot constata aici cu toata linistea constiintei, ca am gasit expresiunea celei mai vii simpatii pentru elementul national romanesc din Orientul Europei, cu dorinta expresa ca sa se realizeze cat de curand aspiratiunile nationale ale romanilor pe cari le afla si le declara de juste si naturale.
Ne au accentuat cu totii primejdia cea mare din partea prepotentei rusesti aratand si mijlocul si calea de scapare, pe temeiul datelor istorice, cari sa tin in evidenta in acele cercuri eclesiastice. Anume, cand Romanii din Imperiul Romano-Bulgar s''au desteptat la constiinta nationala, s''au adresat prin Imparatul Ioanitiu la Pontificele Roman, marturisindu-se: "Nos genere et sangvine Romani" la ce Papa Inocentiu II-lea a raspuns ca pentru a se putea conserva in fiinta lor etnica, Romani, "estote et fide Romani".
Dusmanii Romanismului i''au ucis, i''au starpit pe Asanizi, si s''au rupt legaturile datatoare de viata religioasa, culturala si nationala.
Fireste, dorinta lor este, ca sa reluam firul istoric, si sa desavarsim opera impusa de fiinta latina a natiunei romane.
Si''au exprimat dorinta, ca sa reguleze chestia religioasa-bisericeasca in Romania Mare, ca institutiunea Bisericei Catolice sa nu fie o planta straina si stricacioasa intereselor Statului Roman, ci din contra sa contribue cu toata puterea sa la ridicarea si promovarea culturei religioase nationale a Romaniei.
Am vorbit despre Concordat, exprimandu-si dorinta ca fara de amanare sa se incheie acest Concordat, si luand pilda de la alte State ca Englitera, Olanda si chiar Serbia sa se instituiasca o reprezentanta diplomatica reciproca intre Vatican si Bucuresti, ceia ce ar contribui mult la ridicarea prestigiului Romaniei mai ales inaintea surorilor latine.
Tot aceste bune dispozitiuni le am gasit fata de Romania si fata de aspiratiile noastre nationale la toti Cardinalii si Prelatii din Curtea Romana, cu dorinta de a incheia relatiuni cat mai stranse intre Romania si Sfantul Scaun din Roma.
Si cand i''am rugat ca aceste sentimente de simpatie sa le puna in cumpana si in cercurile supreme publice ale Italiei, unde si cand ocaziunea le permite, toti fara exceptiune ne au declarat ca numai in acest inteles vor lucra, unde si cand li se va imbia momentul oportun.
Tin a releva aici ca insusi Cardinalul Merry-del-Vaal, dusmanul nostru de odinioara cu Haidudorogul, acum se declara hotarat in favoarea Romanilor. Iata vorbele lui proprii: "Nu ma mir de ravna romanilor catre Transilvania, cucerirea ei va fi o satisfactie pentru suferintele seculare ce le au indurat Romanii de la Unguri" (textual: "Non mi ma aviglio de la tendenta dei Rumeni verso la Transilvania, la cui conquista sarebbe una giusta rivincita dei Rumeni per le sofferente secolare, infilitta loro dagli Ungheresi").
Cu aceste intrevederi pline de expresiunile mai bine voitoare fata de cauza romana s''a pregatit audienta mea la Cardinalul Secretar de Stat Eminentia Sa Ferrata, care a urmat in 15 Januarie a.c. de la 6-7 ore seara.
Acest prim dignitar al Curiei Romane s''a aratat foarte preocupat de soarta religiunei si a popoarelor din pricina puterei covarsitoare a Rusiei panslaviste si ortodoxe, si cu mare aparat istoric-religios-politic a analizat primejdia ce ameninta natiunea romana in Romania de astazi sau in cea intregita, din partea slavismului. Concluziunea Eminentiei Sale a fost ca Romanii chiar in interesul lor cel mai vital trebuie sa cerce toate caile de apropiere catre Roma, prin aceasta catre popoarele latine. Religia, cultura, contactul politic economic cu popoarele latine ii vor scuti pe romani de influentele pagubitoare, nimicitoare ale panrusismului sau panslavismului ortodox...
...Cerand si primind informatiunile cuvenite asupra starei lor mai ales celor bisericesti din Romania m''a asigurat ca toate le va comunica fidel Sfintiei Sale Pontificelui, ca astfel cu ocaziunea audientei ce mi se pregateste sa poata face declaratiuni in cunostinta de cauza.
IV
Audienta pregatita de Congregatiunea de Propaganda, si de Em. Sa Secretarul de Stat, a avut loc in 18 l.c. st. n. fiind invitat prin bilet special a ma prezenta in acea zi la 6 si 1/4 seara inaintea Sfintiei Sale.
Ca sa fiu exact si precis in expunerile mele am pregatit o "Promemoria", concisa si exacta de care m''am tinut ca sa nu deviez.
Expunerile mele au aflat cea mai bine voitoare si parinteasca primire din partea Sfintiei Sale, si a inceput a''si destainui gandurile fata de intreg neamul romanesc, fata de Biserica Romaneasca.
Mai inainte de toate si-a exprimat cea mai adanca simpatie fata de elementul romanesc, urand cu sincere oftari toata fericirea acestui popor care veacuri dearandul a suferit cele mai crancene prigoniri din partea tuturor puterilor si popoarelor cu care a fost in coatingere. Spera ca prin cultura si intarirea constiintei nationale se vor apropia din ce in ce de Roma, si prin aceasta vor intra in legaturi mai stranse cu popoarele surori latine din Apus. Vede necesitatea acestei apropieri mai ales pentru a ne scuti de primejdia prepotentei rusesti si a panslavismului ortodox. E de parere ca de cutropirea Romanilor in marea greco-bizantina-slava numai prin unire cu Roma ne putem mantui. Doreste inainte de toate incheierea unui concordat, acum, in toiul rasboiului, cand cei interesati pot fi surprinsi prin faptul implinit, si numai este teren pentru intrigi si mine politice. Fiindca Italia doreste ca Sf. Scaun apostolic sa ia parte la Congresul de Pace, care probabilmente se va tine in Roma, doreste, ca si Romania sa sprijineasca aceasta propunere, care in definitiv va fi in folosul Statelor si popoarelor mai mici.
Si-a exprimat Sfiintia Sa dorinta ca in chestia concordatului sa se proceada cu cea mai mare discretiune si fara amanare, fiindca prin aceasta mai ales daca s''ar putea face o reprezentare diplomatica reciproca, Romania ar primi o mare putere morala inaintea popoarelor latine mai ales.
V
...Ar fi foarte de dorit ca cineva, om de valoare si de incredere, sa fie in mod stabil intr''un centru mondial ca Roma unde vin mii si mii de ocaziuni de a informa de a deslusi lumea asupra chestiei noastre nationale, a indrepta opiniuni eronate, sau a combate porniri dusmanoase.
Asa mi s''a intamplat ca fiind cu regretatul filo-roman, Marchizul Pandolfi, in saloanele Printului Odescalchi, cu alti multi senatori, deputati, literati etc. italieni, m''am intalnit cu fii faimosului August Pulszky, din Budapesta cari insirau inaintea acelei societati alese, ca in ce Eldorado traiesc romanii si in general nationalitatile din Ungaria, au toate libertatile, toate drepturile, desvoltare libera, etc. dupa tipicul sovinismului. Simtindu-ma provocat am spus la randul meu ca tot ce au vorbit domnii Pulszky, e un neadevar, afirmari absolut neintemeiate si ca chiar contrariul este adevarul. De aceia ii provoc pe d-lor la o disputa publica contradictorie, ca sa arat ca tot ce au afirmat d-lor este contrar adevarului.
S''a produs o uimire adanca si au fost provocati din partea unor fruntasi parlementari, sa primeasca provocarea facuta de mine.
Tacere, zapaceala, scuze si disparitie fara vorba si fara urma, iar chestia noastra a triumfat.
Si cate ocaziuni de aceste !
Multe detaliuri asi mai putea descrie, foarte importante: cu fratii Buxton cu descoperirea despre misiunea a doi membrii din casa domnitoare Habsburgica, in Vatican, cele aflate despre conspiratia aliantei israelite in contra Romaniei si in favorul Ungariei, le las insa ca obiect de conversatiuni particulare.
Rugarea mea este ca sa bine voiti a realiza fara intarziere Concordatul cu Sf. Scaun de Roma. Englitera, Serbia l''a facut, inca Englitera a trimis si un reprezentant diplomatic extra-ordinar si acum Olanda e in tratative cu Vaticanul. Pentru ce sa nu se faca Concordatul cu Romania ?
Tin de datoria mea a aminti aici cu sentimente de multumita, ca in toate lucrarile mele mi-a stat de ajutor, ca un tovaras fidel si devotat, Excelenta Sa Printul Vladimir Ghika, care ne face multa onoare.
Supun cu toata umilinta aprecierei Excelentei Voastre aceasta modesta dare de seama.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
