Ziarul de Duminică

Viaţa în Iaşii de acum o sută de ani, în vreme de război (VI)/ de Ana Greceanu

Radu, Martha, Tudor Greceanu si Elena I. Ghica, la moşia de la Topliceni, cca 1925

Gheorghe Groholschi, având gradul de maior

Autor: Ana Greceanu

09.09.2011, 00:00 199
Luni, 27 octombrie 1919.

În sfârşit, ieri, Ali a plecat la Râmnicu Sărat, să-l vadă pe Cărluţă (Scarlat junior -

notă

)

şi toată familia lui. Cu mare greutate a reuşit să se elibereze de toate treburile şi îmi doresc să se întoarcă sănătoasă. Probabil că abia de joi încolo se va întoarce.

Sper că va rezolva cu bine problemele financiare pentru care a plecat. Mă necăjesc cu hemoragia nazală pe care o am de o săptămână. Încetează o oră şi apoi reîncepe, în pofida tampoanelor şi a doctoriilor folosite. Asta mă slăbeşte şi, în acelaşi timp, îmi provoacă o ameţeală. E de mirare că mai am încă atâta sânge...

Lucru curioas, m-am gândit mult la Otilia V. (Vlaicu, ziaristă şi poetă - notă) şi iată că a apărut în ultimul timp. Mi s-a părut îmbătrânită şi slăbită, cu acelaşi mers şchiop, vorbind despre studiile sale şi succesele pe care le-a avut cu scrierile ei. Vrea să plece din nou, spune că mai are examene. Şi pe urmă?... Nu ştiu ce vrea să facă, adevărul este că cei doi bătrâni, părinţii ei, rămân din nou singuri.

10 noiembrie. Ieri am avut o mare bucurie: am primit o scrisoare de la sora mea, datată 13 octombrie a.c., iar în alt plic o scrisoare de anul trecut; şi Ali a primit una. Ce bucurie! Eram convinsă că nu voi mai afla nimic despre ea.Ultima scrisoare este scrisă cu litere latine şi literele sunt foarte mari. Deci, aceasta este cauza pentru care mi-au fost returnate scrisorile, scrisesem cu litere gotice, aşa cum făcuse şi Betty. Cred că din aceeaşi cauză i-au returnat scrisorile, dar de ce au fost ele expediate acum? În orice caz, acolo (Germania - notă) este mai multă ordine şi un spirit mai deschis decât la noi. Ea vorbeşte chiar şi despre politica din Germania şi scrisoarea este lăsată să treacă, ceea ce la noi s-ar considera un pericol pentru patrie.

Betty îmi dă mai multe noutăţi despre persoane cunoscute, dar cel mai reconfortant este faptul că este sănătoasă, fără puterile de altădată, ceea ce este firesc. Nu mai poate face drumuri lungi, dar îmi spune că vrea să meargă chiar ea la poştă să depună scrisoarea recomandată. Biata mea Betty! Atât de în vârstă şi atât de singură, fără a avea pe una dintre noi lângă ea, şi ea repetă într-una: Mă simt încă în putere! Să dea Dumnezeu ca Nicu să poată să se ducă la Berlin şi să o găsească încă în viaţă. Vreau să pregătesc o scrisoare lungă în care să-i dau toate detaliile posibile, Brill are intenţia să meargă la Berlin şi el îi va duce scrisoarea. Până atunci, îi voi trimite o scrisoare scurtă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO