• Leu / EUR4.7625
  • Leu / GBP5.4024
  • Leu / USD4.2638
Ziarul de Duminică

Viata la tara: Lerestii



Primul director al Muzeului Municipiului Bucuresti, medicul radiolog George Severeanu (1869-1938), pasionat colectionar de antichitati si de monede vechi, a avut-o ca sotie pe Maria Lerescu, descendenta dintr-un vechi neam boieresc din judetul Muscel, astazi Arges.



Localitatea Leresti se afla in imediata apropiere a Campulungului din Tara Romaneasca, acest nume purtandu-l si un munte din vecinatate. Ca si in cazul Seulestilor si al Vladestilor - cu care erau, de altfel, inruditi -, Lerestii intruchipeaza boierimea de tara, fara dregatorii la curtea domneasca. In ciuda acestei insemnatati mai degraba locale, cunoasterea lor o sporeste considerabil in profunzime pe cea a boierimii in ansamblul ei.



Existenta Lerestilor ca neam boieresc ii era cunoscuta si genealogistului Octav George Lecca; in cele doua carti ale sale, din 1899 si 1911, acesta realiza un fel de noi Arhondologii. Daca multa vreme am considerat scrierile sale ca foarte criticabile, din ce in ce mai mult imi dau seama de valoarea lor pentru istoria mentalitatilor timpului carora apartin, ca si pentru evolutia cunoasterii insasi a boierimii romanesti. De aceea imi permit sa-l citez aici pe acest autor atat de criticat, dar a carui bogatie de informatie poate totusi sa impresioneze:



"Dupa traditie, aceasta familie era asezata in tara, judetul Arges, din timpuri foarte vechi. Dupa documentele Arhivei Statului, se pot dovedi boieri din Leresti la inceputul secolului XVII: Preda, postelnicul din Leresti, care a avut mai multi copii (1620); Dragomir, postelnic Lerescul, 1669, 1677, era nepot de frate lui Preda si poate din el descinde familia din zilele noastre. Dragomir a avut fiu pe Mirita. La 1644, era amintit un Parvul, fiu al lui Tudoran Lerescu" (Familiile boeresti romane. Istoric si genealogie, 1899, p. 517).



Pentru a plonja in mijloacele de informare ale zilelor noastre, trebuie sa spun ca de pe site-ul de internet al Protoieriei Pitesti am aflat de existenta bisericii Meculesti, cu hramul Sfintii Voievozi, ctitorita in anul 1752, in cartierul Gavanele din Pitesti, de catre Parvu si Serban Lerescu.



In Arhondologia Munteniei de la 1822 la 1828, publicata de Ioan C.Filitti in "Revista Arhivelor" nr. 4/1927, este mentionat tretivistierul Costandin Lerescu, care a primit acest cin la 3 decembrie 1824 (p. 92). Acelasi personaj, "ot sud Arges", devenea, la 18 iulie 1826, clucer za arie (p. 98). In Arhondologia din 1829 este amintit "Dinca Lerescu, n. Gavana, 36 ani, clucer za arie, al lui Dumitrache sluger, sade in Pitesti, are o pereche case, 2 mosii, o vie" (p. 22). E vorba, asadar, de acelasi personaj in toate trei mentiunile. De asemenea, Arhondologiile Tarii Romanesti intre 1837-1858, aflate la Biblioteca Academiei Romane, transcrise de Alexandru V. Perietzianu-Buzau si prelucrate de Paul Cernovodeanu si de Irina Gavrila, mentioneaza cativa membri ai familiei Lerescu: Constantin (m. 1843), Diamandi, Gheorghe, Grigore, Mihail (m. 1836), Serban (m. 1848) si State Lerescu.



Pe Ioan C. Lerescu (cca. 1830-1895) il intalnim printre literatii activi la Braila in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Dupa cum aflam din Dictionarul literaturii romane pana la 1900, el a desfasurat o activitate publicistica bogata, ca ziarist, ca dramaturg si ca traducator. Pe membrii familiei Lerescu ii intalnim si in descendenta cunoscutului economist si om politic Petre S. Aurelian, in a carui casa din Bucuresti, pe strada Christian Tell, se afla astazi sediul Liceului Francez "Anna de Noailles". Astfel, una dintre fiicele lui P.S. Aurelian, Charlotta (Lola, m. 1951), a fost sotia ofiterului Gheorghe Lerescu, cu studii la Theresianum. El era fiul lui Theodor Lerescu si al Herminiei nascuta Grecianu, din vechea familie a boierilor Greceni din Ilfov. Bunicii sai paterni erau Gheorghe Lerescu si Cleopatra Bratianu, una dintre surorile lui Ion C. Bratianu. Fiica lui Petre S. Aurelian s-a casatorit, asadar, cu stranepotul lui Ion C. Bratianu. Filiatia ofiterului Gheorghe Lerescu rezulta dintr-o spita nepublicata a familiei sale, alcatuita de diplomatul si genealogistul Nicolae M. Vladescu. Gheorghe Lerescu si Charlotta nascuta Aurelian au avut o fata, Georgette, casatorita cu Bubi Grueff, fiul bogatului arendas bulgar Ivancea Grueff, var cu poetul Hristo Botev.



Isaia Lerescu a fost ales senator la colegiul II de Dambovita in aprilie 1883, conform Monitorului Oficial nr. 24, din 3/15 mai 1883 (cf. Mihai Sorin Radulescu, Elita liberala romaneasca, Bucuresti, Ed. All, 1998). Aurel Lerescu (1880-1956), inmormantat la cimitirul Bellu, a fost consilier la Curtea de Casatie. Dincolo de aceste cateva randuri, se mai pot scrie multe despre aceasta familie de veche boierie. Articolul de fata constituie mai degraba promisiunea unei cercetari mai ample.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7625
Diferență: 0,0378
Ieri: 4.7607
Azi: 4.2638
Diferență: -0,0352
Ieri: 4.2653
Azi: 5.4024
Diferență: -0,6894
Ieri: 5.4399
Azi: 4.2211
Diferență: -0,1325
Ieri: 4.2267