Ziarul de Duminică

Vinul românesc/ de Alex Dima

Vinul românesc/ de Alex Dima

Autor: Alex Dima

11.01.2013, 00:02 3257

Crama Lacerta, templul vinului de pe Dealul Mare

Avem dealuri acoperite cu vii, vin de calitate, crame noi. Mai nou, şi turişti veniţi din toată lumea, care se bucură de vinurile noastre.

Miroase a lemn de stejar şi a vin, o mireasmă îmbietoare. Totul este aşezat ca într-o famacie, ca într-o expoziţie, într-un templu al vinului. O construcţie gândită de arhitecţi din Tirol, o combinaţie între lemn şi sticlă. Iar oamenii vin aici să vadă, dar mai ales să guste.

Dupa cum arata constructia si cand te uiti la viile aliniate nemteste pe dealuri, ai zice ca nu esti in Romania. Dar suntem repede adusi cu picioarele pe pamant.

Mihai Banita este enolog, ghid si unul dintre actionarii Cramei Lacerta. Impreuna cu 4 austrieci, in 2002 s-au apucat de treaba pe dealurile din apropierea localitatii Fintesti, in podgoria Dealul Mare. In locul constructiilor fostului IAS au aparut altele moderne, ultimul racnet in materie de arhitectura. O investitie de aproape 9 milioane de euro, din care jumatate din fonduri europene. Au scos via veche si au replantat 80 de hectare, iar acum fac vin si enoturism.

Romania are acum peste 180.000 de hectare plantate cu vita de vie, din care aproape 30.000 de hectare - vie tanara, plantata in ultimi ani cu fonduri europene. Numai pe dealul unde are Mihai Banita via mai sunt alte 6 crame. Pe cand toata lume deplange soarta agriculturii romanesti si se vaita ca nu stim sa atragem banii europenilor, acest domeniu functioneaza de minune.

Via si vinul au reusit sa atraga tot ce se putea din fondurile europene

Prin urmare, s-a luat tot ce se putea lua din fundurile europene in ultimii 5-6 ani. Peste 50 de miliaone de euro pentru crame si instalatii si in jur de 42 de milioane de euro in fiecare an pentru plantari si replantari de vita de vie. Si am fi putut lua si mai mult, pentru ca cerere este, daca se negocia mai bine cu Uniunea acum cativa ani. Pe cand noi primim 42 de milioane de euro pe an, Franta primeste 341, iar Spania 358 de milioane de euro. Dar asta e alta poveste. Probabil ca nimeni nu se astepta ca acest domeniu sa mearga atat de bine.

In via lui Mihai Banita a inceput culesul la cabernet, "regele vinurilor oriunde in lume". Se spune ca un vin bun incepe cu o vita buna. Tocmai de aceea, producatorii nu forteaza via. In mod normal, de pe un hectar de vie poti lua si 15 tone de struguri. Dar calitatea s-ar pierde si atunci cei care vor un vin bun sunt atenti la acest amanunt si mai putin la cantitate.

Primavara taie via in asa fel incat sa produca doar 6-7 tone la hectar. Astfel, concentratia de zahar in strugure e mai mare. Anul acesta, seceta a scazut productia cu 30%, dar a crescut mult calitatea. Strugurii au o cantitate mare de zahar, lucru bun pentru vin. Din vie, strugurele pleaca in ladite spre crama. Strugurii selectionati sunt desciorchinati. Iar boabele cad un etaj mai jos. De aici se duce la fermentare.

In bazinele de inox, vinul sta la fermentat cateva luni. Laboratorul lui Mihai Banita e locul in care maestria enologului isi spune cuvantul si percepe nuante si arome de neinteles pentru un novice. Dupa fermentare, vinul pleaca la invechit in baric, butoiul de lemn. Baricul transmite vinului diferinte nuante: de vanilie, scortisoara, cacao, tabac sau cafea.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO