• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Vinul românesc/ de Alex Dima

Vinul românesc/ de Alex Dima

Autor: Alex Dima

11 ian 2013 2894

Crama Lacerta, templul vinului de pe Dealul Mare

Avem dealuri acoperite cu vii, vin de calitate, crame noi. Mai nou, şi turişti veniţi din toată lumea, care se bucură de vinurile noastre.

Miroase a lemn de stejar şi a vin, o mireasmă îmbietoare. Totul este aşezat ca într-o famacie, ca într-o expoziţie, într-un templu al vinului. O construcţie gândită de arhitecţi din Tirol, o combinaţie între lemn şi sticlă. Iar oamenii vin aici să vadă, dar mai ales să guste.

Dupa cum arata constructia si cand te uiti la viile aliniate nemteste pe dealuri, ai zice ca nu esti in Romania. Dar suntem repede adusi cu picioarele pe pamant.

Mihai Banita este enolog, ghid si unul dintre actionarii Cramei Lacerta. Impreuna cu 4 austrieci, in 2002 s-au apucat de treaba pe dealurile din apropierea localitatii Fintesti, in podgoria Dealul Mare. In locul constructiilor fostului IAS au aparut altele moderne, ultimul racnet in materie de arhitectura. O investitie de aproape 9 milioane de euro, din care jumatate din fonduri europene. Au scos via veche si au replantat 80 de hectare, iar acum fac vin si enoturism.

Romania are acum peste 180.000 de hectare plantate cu vita de vie, din care aproape 30.000 de hectare - vie tanara, plantata in ultimi ani cu fonduri europene. Numai pe dealul unde are Mihai Banita via mai sunt alte 6 crame. Pe cand toata lume deplange soarta agriculturii romanesti si se vaita ca nu stim sa atragem banii europenilor, acest domeniu functioneaza de minune.

Via si vinul au reusit sa atraga tot ce se putea din fondurile europene

Prin urmare, s-a luat tot ce se putea lua din fundurile europene in ultimii 5-6 ani. Peste 50 de miliaone de euro pentru crame si instalatii si in jur de 42 de milioane de euro in fiecare an pentru plantari si replantari de vita de vie. Si am fi putut lua si mai mult, pentru ca cerere este, daca se negocia mai bine cu Uniunea acum cativa ani. Pe cand noi primim 42 de milioane de euro pe an, Franta primeste 341, iar Spania 358 de milioane de euro. Dar asta e alta poveste. Probabil ca nimeni nu se astepta ca acest domeniu sa mearga atat de bine.

In via lui Mihai Banita a inceput culesul la cabernet, "regele vinurilor oriunde in lume". Se spune ca un vin bun incepe cu o vita buna. Tocmai de aceea, producatorii nu forteaza via. In mod normal, de pe un hectar de vie poti lua si 15 tone de struguri. Dar calitatea s-ar pierde si atunci cei care vor un vin bun sunt atenti la acest amanunt si mai putin la cantitate.

Primavara taie via in asa fel incat sa produca doar 6-7 tone la hectar. Astfel, concentratia de zahar in strugure e mai mare. Anul acesta, seceta a scazut productia cu 30%, dar a crescut mult calitatea. Strugurii au o cantitate mare de zahar, lucru bun pentru vin. Din vie, strugurele pleaca in ladite spre crama. Strugurii selectionati sunt desciorchinati. Iar boabele cad un etaj mai jos. De aici se duce la fermentare.

In bazinele de inox, vinul sta la fermentat cateva luni. Laboratorul lui Mihai Banita e locul in care maestria enologului isi spune cuvantul si percepe nuante si arome de neinteles pentru un novice. Dupa fermentare, vinul pleaca la invechit in baric, butoiul de lemn. Baricul transmite vinului diferinte nuante: de vanilie, scortisoara, cacao, tabac sau cafea.

Domeniile Stirbey, colt de rai pentru Feteasca Regala si Cramposia

Din foisurul asezat deasupra dealurilor Dragasanilor, baronul Jakob Kripp isi prezinta via. Asazate pe un colt de rai, Domeniile Stirbey au fost redobandite de mostentorii vechii familii in 2001 de la IAS Dragasani. Via a apartinut printesei Maria Stirbey si a fost mostenita acum de sotia baronului, Ileana Kripp. In total 25 de hectare.

Putina lume stie ca pe aceste locuri, printul Barbu Stirbey a infiintat o pepiniera la sfarsitul secolului 19 si s-a luptat pentru salvarea soiurilor romanesti din toata tara afecatete de filoxera.

Oliver Bauer este enologul cramei Stirbey. Feteasca Regala si Cramposia sunt reginele acestor locuri. Cand vorbesc despre vin li se lumineaza fata. Si pentru fiecare strop de licoare e musai o poveste. Pe portile cramei ies in fiecare an 100.000 de sticle cu vin. Calitatea costa, spune baronul, iar vinul sau este adresat in primul rand cunoscatorilor.

Iar de calitatea vinului raspunde Oliver Bauer, pe care baronul l-a adus in crama din Germania. Si a ramas aici, iar acum se considera pe jumatate oltean.

Pe dealurile Dragasanilor, Dumnezeu parca a fost mai darnic si a pus la un loc tot ce trebuie pentru un vin bun: pamant, pante asezate in fata soarelui si vreme buna. Iar mai tarziu i-a adus si pe omenii care stiu sa se bucure de aceste daruri si sa faca vin.

La inaugurarea cramei Stirbey a fost prezent si guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

Echipa "Romania, te iubesc", prima care a filmat in crama guvernatorului Isarescu

Crama Isarescu. Cristian Nicolaescu este enologul guvernatorului. Cei doi au copilarit impreuna. Crama are o capacitate de 150.000 de litri, iar acum se construieste si un depozit.

"Vinaria aceasta, care este micuta, nu e mare, m-a apropiat mult de lumea de afaceri. Si am inteles dinauntru, nu conduc firma, pentru ca nu am voie prin lege, dar ma implic, sunt actionarul principal, am inteles, uitandu-ma la cifre, vazand cum decurg lucrurile, nu este usor sa faci afaceri in Romania. Afaceri in sens pozitiv. Birocratia este mare, exista, am dat de atatea ori exemplul asta, raportari care nu erau necesare, nu se fac prin computer. Numai sa justifice activitatea cuiva care sta la ghiseu", a recunoscut Mugur Isarescu. guvernator BNR.

Are acum 30 de hectare si mai nou vrea sa faca si turism. A renovat conacul de pe mosie si-l transforma in pensiune.

La Dragasani, afacerea cu vin i-a atras pe multi. Toata zona este impanzita de crame, iar dealuri care ajung si la altitudini de 500 de metri, s-au acoperit de vii.

Istoria vinului incepe pe vremea dacilor

Numeroase dovezi vorbesc despre comertul cu vin facut prin portul Tomis. Vinul era carat in burdufuri pana la corabii unde era asezat in amforele infipte in nisip. "Strugure" e un cuvant de origine daca, iar anticii considerau ca pe meleagurile noastre s-ar fi nascut zeul vinului.

La sfarsitul secolului XIX, erau plantate 200.000 de hectare cu vita, mai mult decat avem astazi, iar Romania era un nume in lumea vinului. O insecta venita din America, filoxera, distruge insa mai bine de jumatate din plantatii. In prima jumatate a secolului XX iau fiinta mai multe statiuni de cercetare viticola, iar via isi revine. Si comunistii planteaza. Si ating in 1968 un record, 325.000 de hectare de vita de vie. Se dorea, insa, cantitate si mai putin calitate.

Renumele vinului romanesc, afectat in perioada comunista

Se exporta mult, in mare parte vin prost, iar asta ne-a stricat imaginea, imagine pe care abia acum, prin noii producatori incepem sa ne-o reparam. Dupa revolutie, viile au fost impartite poporului, iar multe au fost lasate in paragina. Avem acum aproape 900.000 de producatori. Pe suprafete mici si doar 1172 cu suprafete mai mari de 5 ha. Iar cercetarea a fost total ignorata de autoritatile noastre in ultimii ani. La Institutul de la Valea Calugareasca bate vantul.

Acum, in Romania se produc 600 de milioane de litri de vin pe an, iar media de consum este 24 de litri pe cap de locuitor, sub media europeana care ajunge si la 50 litri.

Drumul vinului din vie pana la raft

Toate costurile pentru producerea unui kilogram de struguri ajung la 2 lei. Iar pentru un litru de vin sunt necesare 2 kg de struguri. Munca din crama mai adauga 50 de bani la pret, iar invechirea in butoi de lemn, 4,5 lei. Asta pentru ca butoaiele sunt foarte scumpe.

Se mai pun sticla, eticheta, dopul si capisonul si rezulta un total de 12 lei, pretul unui litru de vin de calitate, in ambalaj de calitate. Distributia si reclama pot ridica pretul unui litru la 15 lei. De obicei, vinul se vinde in sticla de 750 de mililitri.

Un vin bun, identificat printr-o holograma speciala pe sticla

Cea mai inalta treapta de caliatate este atinsa de vinul cu insemnul DOC, vin cu denumire de origine controlata, o holograma care se ataseaza pe sticla. In 2011, s-au acordat 32.765.000 de insemne DOC, adica undeva la 5% din intreaga productie. O cifra nu foarte mare. Pe urmatoarea treapta a calitatii este vinul inscriptionat cu IG - indicatie geografica. Si urmeaza vinurile de masa, de calitatea mai slaba, fara pretentii de identitate, de soi sau podgorie.

Exportam de noua ori mai putin decat importam

Anul trecut am si importat 100 de milioane de litri de vin.

"Ceea ce inseamna foarte mult. Cand spun import, ma refer cu preponderenta la vinul varsat, tara de origine fiind Spania urmata de Italia. Nu este un vin special, spectaculos, un vin de masa fara pretentia de a primi medalii", a explicat Ovidiu Gheorghe, director Patronatul National al Viei si Vinului.

Vinul este importat de marii producatori, amestecat cu vin autohton si vandut sub diferite branduri, cu specificatia "produs in Uniunea Europeana", un vin de slaba calitate si la preturi mici.

Cand vine vorba de export, cifrele nu sunt spectaculoase.. Exportam de 9 ori mai putin decat importam. In 2011, am exportat 10 milioane de litri. Dar, in ciuda acestor date, din care nu prea iesim bine pe hartie, industria vinului functioneaza si isi schimba imaginea. Anul trecut, vanzarile vinului de calitatea au crescut cu 15%.

Murfatlar, cel mai mare producator de vin din tara

Podgoria Murfatlar, crama cu acelasi nume. Siruri de autocare aduc turisti la degustat. Veniti din Anglia si Noua Zeelanda, turistii asteapta sa guste din licoarea lui Bachus. Si degustarea incepe. Miros, sorb linistiti din pahare, cauta specificul locului, par multumiti.

In vie, o mie de oameni veniti din toata tara trudesc la cules. Aici, soiurile principale sunt internationale: Chardonny, Pinot, Muscat Otonel, Cabernet Sauvignon, Merlot, dar si cateva autohtone Feteasca Neagra, Tamaioasa. Sute de tractoare ajung zilnic in crama uriasa cat o uzina. Murfatlar detine cea mai mare suprafata de vii din Romania.

Aici este si cea mai mare crama din Romania, cu o cu o capacitate de stocare uriasa: peste 40 de milioane de litri. In ciuda secetei, directorul Popescu spune ca anul acesta a fost bun si va culege peste 18 milioane de kilograme de struguri, ceea ce inseamna in jur de 12 milioane de litri de vin.

Peste 30 de milioane de euro s-au investit in ultimii ani la Murfatlar, o treime provenind din funduri europene. S-a replantat o buna parte din vie, au aparut plantatii noi, s-a investit in utilaje.

Crama Atelier, locul unde se face cel mai bun vin din podgoria Murfatlar

In ultimii ani, mandria locului este Crama Atelier, in care s-a investit jumatate de milion de euro din fonduri europene. Aici se face cel mai bun vin din toata podgoria. 1% din struguri, din zone atent selectate si ingrijite ajung aici si intra mai intai la rece pentru ca mustul sa porneasca fermentarea de la o temperatura mica. Strugurii sunt selectati manual, iar mustul ajunge in Crama Atelier.

Razvan Macici traieste de 18 ani in Africa. In 2010, a produs vinul oficial al Campionatului Mondial de Fotbal. Vine aici de patru ori pe an cateva zile si face adevarate vraji cu vinul.

Cateva zeci de kilometri mai la sud, tot in Dobrogea o ferma de o mie de ori mai mica decat domeniul de la Murfatlar.

Povestea vinului "Cloe des Colombes", produs de o frantuzoaica in Romania

Printre butucii incarcati de struguri, aproape de statiunea Olimp, frantuzoaica Anne Marie Rosemberg se lupta cu pasarile. Povestea ei pe meleaguri romanesti incepe in 2001, cand s-a indragostit de acest loc, parasit la respectiva vreme.

In Franta, a lucrat in metalurgie dupa care s-a apucat de studiat vinul si a devenit expert. A lasat totul in Franta si a venit aici sa faca vin. "Cloe des Colombes", asa a numit locul de aici si tot asa si vinul. Inseamna un domeniu al porumbeilor inconjurat de un zid din piatra. Pana acum n-a inteles de ce ales sa traiasca in Romania si pune totul pe seama destinului, dar usor nu i-a fost. A plantat vie, iar prima recolta a iesit abia in 2010. Primele vinuri le-a facut din struguri cumparati. Tot ce se intampla aici se face manual. Produce in jur de 10.000 de sticle intr-un an.

Sus, a amenajat si un restaurant cu stil si bun gust, cu scaune facute din butoaie, cu usi aduse de la un castel din Franta si mese cu struguri. Aici ii invata pe oameni sa cunoasca vinul, cum se combina cu mancarea gatita de ea si sa inteleaga cata munca e in spatele unei sticle de vin.

In culisele meseriei de somelier, expertul vinului

Descopera impreuna fiecare nuanta a vinului, au un limbaj al lor, si-au ascutit si antrenat simturile pentru a percepe si intelege vinul. Somelierii sunt pivnicerii de odinioara, sunt cei care stiu cum se serveste un vin. Seful lor, domnul presedinte, asa cum i se adreseaza, este Marian Timofti.

Cu Marian Timofti ne-am intalnit in Bucuresti, in vinoteca sa. Imbracat de aceasta data in tinuta de somelier, cu sort si cupa atarnata de gat, ajutat de un coleg, Razvan Cruceanu. Sunt adevarati propavaduitori ai vinului. Meseria lor este veche de 700 de ani. In Romania e noua. Somelierul ar trebui sa fie cel care iti seveste vinul in restaurant si iti recomanda ce bautura sa asociezi cu mancare aleasa.

Si musai pentru vin iti trebuie pahar special. Rolul somelierului e sa te ajute sa intelegi vinul si sa te bucuri de el. Au incercat sa intre in restaurante, sa educe gustul vinului. Sa-i invete pe romani ca vinul trebuie neaparat consumat cu mancare. N-au fost primiti de patronii de restaurant, dar nu se dau batuti. I-am reintalnit la un targ de vinuri. Au infiintat o caravana a somelierilor, umbla prin orasele tarii si ii invata pe romani cum se bea, dar mai ales cum sa te comporti in fata unui vin.

Marian Timofti a studiat in Italia, in scoli de somelieri. Acum, in tara sunt cateva sute de somelieri cu acte, obtinute la cursurile de recalificare. Putin sunt insa cei care stiu cum se face acesta meserie.

La nivel mondial, Romania este intre primi 15 producatori de vin, iar in Europa ocupa locul 6

Si Mihai Banita a incercat sa schimbe ceva in comportamentul consumatorului de vin, sa-i obisnuiasca pe oameni sa consume un pahar la masa de pranz. N-a reusit.

Bucuresti. Distribuitorul lui Mihai Banita a ajuns cu marfa la un magazin de vinuri. E un magazin mic, incarcat de sticle din toate podgoriile din tara si mai tot timpul cu clienti pusi pe povesti despre vin.

Bogdan Sandu este proprietarul acestui loc. Vine din Dragasani si a inceput acum cativa ani sa vanda vin din propria vie. A vazut ca merge si a intrat in afaceri. In Bucuresti, sunt acum doar cateva astfel de magazine. Pe masa din micutul magazin e intodeauna un vin la degustat. Asa isi atrage si scoleste clientii. Fiecare vin are in spate o poveste.

Si afacerea merge. In raft sunt vinuri pentru toate gusturile si buzanarele. De la 16 lei pana la 2.000 de lei sticla. Iar afacerea creste in fiecare an cu cel putin 20%.

65% din vinul nostru este alb, in usoara contradictie cu tendinta mondiala care prefera vinul rosu si care reprezinta doar 30% din productia nostra, iar vinul roze, 5%. Inca din 2005 s-a stabilit ca domeniul viticol este de importanta nationala, prioritar in dezvoltarea agriculturii. Si surprinzator, strategia a fost respectata.

Jidvei, cel mai mare producator romanesc de vinuri si sampanie de din zona Transilvaniei

Pe dealurile molcome ale Jidveiului, viile de aici par desprinse din tabloul unui artist. Asezata si impartita matematic, podgoria se intinde pe mai bine de 2200 de hectare. Mare parte este vie tanara, replantata in ultimii ani, cu fonduri europene. In noua crama, peretii sunt incarcati de diplome. In 1947, aici a luat fiinta o statiune de cercetare.

Ioan Buia este enologul la Jidvei. De 40 de ani se ocupa de vinuri. Anul acesta, aici, in ciuda secetei, via a rezistat destul de bine. Peste toata zona troneaza Castelul din Cetatea de Balta, un simbol al locului si al vinului de aici. In timpul comunismului, aici s-a facut sampania de Jidvei. Acum, castelul apartine patronului Jidvei, Claudiu Necsulescu.

10 milioane de litri de vin se fac aici in fiecare an. Iar via este plantata cu o masina ghidata prin satelit. S-au replantat peste 2000 de hectare si s-a construit o crama noua. O investitie de 60 de milioane de euro, din care jumatate din fonduri europene. Aici este si cea mai mare pepiniera din tara. Butasii de aici vor plantati in curand pe 200 de hectare.

Pe Tarnave, Feteasca regala este la ea acasa

Dar merge si Sovignon. Peste 460 de hectare sunt plantate cu acest soi si au fost adusi experti din toata lumea pentru a-l ajuta sa creasca. In crama, vinul alb e deja pus la fermentat in 104 cisterne uriase. Vinul, din butoi ajunge in sticla. 7500 de sticle sunt imbuteliate intr-o ora. Bogdan Dumitrescu este somelier si se ocupa de promovarea vinului de aici.

Bucuresti, un club din zona centrala. Lume multa, muzica live, vin in pahare. Aici se aduna cei care stiu ce inseamna vinul sau vor sa invete. In ultimii ani, au aparut zeci de bloguri, site-uri si reviste care intorc vinul pe toate fetele si il promoveaza. Oameni din toate mediile, uniti de o singura pasiune, care incearca mai nou sa-i atraga si sa-i educe si pe alti. In acest club, in fiecare vineri, este invitat un producator de vin sa-si prezinte creatia. Evenimentul merge cu succes de cateva luni. Valentin Ceafalau este unul dintre organizatori.

Claudiu Necsulescu a ajuns la Jidvei la sfarsitul anilor '90. Recunoaste ca afacerile ii merg bine, castiga. Dar e bine si pentru oamenii locului. Taranii din 5 comune muncesc pentru el, peste o mie de oameni. De altfel, acesta e castigul in toate podgoriile. A crescut calitatea vinului, dar si a comunitatilor in care este produs. Acum, la Jidvei se construiesc cladiri noi, iar pe pereti este asezat la mare rang un strugure.

Dealurile Pietroasei, adevarata catedrala a viticulturii romanesti

Si tot struguri face si pietrarul Ion Moaca pe dealurile Pietroasei, alt centru viticol renumit. Tot ce se intampla aici graviteaza in jurul strugurilor si al vinului. Pietrarul nostru bate strugurii in piatra si canta despre vin. Iar in casa bate intr-un butoi pe care le-a golit de vin si l-a transformat in toba. Ceva mai sus de casa lui a fost descoperit tezaurul de la Pietroasele, closca cu puii de aur. O replica a tezaurului a fost asezata pe pereti in statiune viticola Pietroasele.

Aici, vie a fost de mii de ani, iar locul este numit de specialisti o adevarata catedrala a viticulturii romanesti. Inca din 1893, se infiinteaza la Pietroasele una dintre primele pepiniere viticole de la noi din tara.

Tamaioasa Romaneasca este vinul locului. Statiunea mai are acum 150 de hectare de vita de vie. Candva a avut peste 700 de hectare, dar au fost retrocedate. Si aici s-au accesat fonduri si s-a plantat vie tanara. Pamantul e calcaros, plin de pietre care retin caldura si pe timpul noptii si ajuta butucul de vie. Iar fetele locului mustesc strugurii. E un vin dulce, cu aroma de flori si miere de albine.

Echipa "Romania, te iubesc" a gustat un Reisling din 1966. O capsula a timpului, care te face sa te gandesti la cei care au muncit la el acum aproape 50 ani. Pe atunci, vinul avea alta caliatate. O calitate care a inceput sa fie redescoperita in ultima vreme.

Anul acesta a fost unul secetos, iar strugurii au fost mai putini, dar de o calitate excelenta, care va face ca 2012 sa ramana in istoria vinului. Usor, usor, Romania isi acopera dealurile cu vii tinere, sanatoase si nobile, iar producatorii au invatat si inteles cum se naste un vin bun.

Cu multa truda, migala, cu atentie si pasiune, iar toate acestea nasc o poveste, povestea vinului pe care cel care il bea trebuie neaparat sa o cunoasca si sa o inteleaga pentru a se bucura.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 4 noiembrie 2012

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743