Ziarul de Duminică

VITRALII/ Cu Grigore Vieru, la Paris

VITRALII/ Cu Grigore Vieru, la Paris
03.02.2010, 14:38 262
(un an de la moarteapoetului: 18 ianuarie 2009; 75 de ani de la nastere: 14 februarie1935)
Nu fac parte dintre cei carel-au cunoscut de mult si indelungat pe Poet, desi citisem cam totce se publicase din poezia lui in tara, cu mult timp inaintede Decembrie 1989. Mi s-a parut a fi un sfânt, si tocmai de aceeanu am cautat cu orice pret sa ma strecor in inima lui. Cele câtevaintâlniri intâmplatoare, "de grup", m-au convins cu atât mai multsa-l iubesc de la distanta, mai ferit si mai trainic, intr-otainuita complicitate cu opera lui, asa cum te inchini unui sfântdin Calendar, in singuratate, cu sfiala, dupa ce i-ai cunoscutviata de martir.
Dar a venit (si) clipa fasta, pecare n-o puteam ocoli - si, marturisesc, nici n-as fi dorit.Grigore Vieru sosise la Paris, in primavara anului 1999, cu un grupde scriitori din Basarabia. Trebuie, mai intâi, sa dau o micaexplicatie: Ma aflam la Paris, in calitate de corespondent(voluntar) al ziarului "România libera" (in redactia caruia lucram,de fapt, de aproape 20 de ani) ca insotitor al nevestei mele,Lia-Maria Andreita (doctor in Drept si artist plastic) diplomat alMinisterului Afacerilor Externe, in post la Ambasada României inFranta. Inca o explicatie necesara: Impreuna cu un francez,românofil si românofon, descoperit intâmplator (a carui devizaeste: "România nu-mi apartine, dar eu apartin României") Jean-YvesConrad (mai târziu, autor al unei carti valoroase: "România,capitala… Paris", aparuta si la noi, la Editura "Junimea" din Iasi;devenit doctor Honoris Causa al Universitatii din Suceava) -impreuna, deci, cu acest prieten ad-hoc (si ramas pe viata) editam,in conditii grafice modeste, publicatia bimestra "Scrisoare dinRomânia" ("La lettre de Roumanie") in franceza, in care cele douapagini din mijloc erau consacrate fratilor de peste Prut: "La cartepostale de Bessarabie" ("Carte postala din Basarabia") si "Telex deBucovine". Pâna sa-l fi intâlnit, la Paris, pe Grigore Vieru, noipusesem drept moto sectiunii despre Basarabia celebrul siinduiosatorul citat: "Si l'un de nos reves a été ou est de parvenirjusqu'au Cosmos; j'ai personellement revé de traverser le Prut"("Daca visul unora a fost ori este sa ajunga in Cosmos, eu viataintreaga am visat sa trec Prutul") - alaturi de zicerea luiEminescu: "Prononcer le nom Bessarabie este une protestation contrela domination russe" ("A pronunta numele Basarabia este una cu aprotesta contra dominatiei ruse").
…si a venit clipa. La invitatiaprofesorului (basarabean, de origine) Valeriu Rusu, de laUniversitatea din Aix-en-Provence (Departamentul Filologie Romanicasi Româna) au sosit in Franta câtiva scriitori de la Chisinau:poetii Grigore Vieru, Ion Hadârca, Iulian Filip, Vasile Romanciuc;editorii Ana si Alexandru Bantos - insotiti de criticul siistoricul literar, acad. Mihai Cimpoi, presedintele UniuniiScriitorilor din Basarabia. A urmat o intâlnire in Salonul de Aural Palatului B'haque, al Ambasadei, in care s-a vorbit numairomâneste. A fost o marturisire cu sufletul pentru toti ceiprezenti, o dovada de iubire si solidaritate - sub Steaua luiEminescu (de la a carui trecere in eternitate se implineau o sutade ani).
Când dorurile s-au mai molcomit,continuând a murmura pe un pahar de vin frantuzesc, Grigore Vieruse indreapta spre mine, ma ia de brat tragându-ma spre un colt mailinistit al incaperii. "Vino, frate Ioane - zice - vreau sa-tidaruiesc ceva". si acolo, pe marginea ferestrei de care se va firezemat cândva Contesa de B'haque, si-a rezemat Grigore coatele -si a scris, intr-o carticica nu mai mare decât podul palmei:"Fratelui Ion, cu dragoste si credinta in izbânda DreptatiiRomânesti. Hristos a Inviat! Gr. Vieru. 4 mai 1999. Paris". Iar pecealalta paginuta a adaugat: "Eminescu a fost si ramâne manualulmeu de baza de Limba si Istorie Româna, de Credinta si Nadejde" -semnând.
De unde sa ma fi stiut? sa-mi fiaflat numele? - m-am intrebat atunci, ma intreb si azi. Nu facusem,cum se zice, cunostinta; statusem in "stal", printre auditori. Macunostea mai dinainte numai Mihai Cimpoi, dar inca nu apucasem sastam de vorba. La el sa fi fost enigma? Nici astazi n-am dezlegat-o- si nici nu doresc s-o dezleg. Asa cum nu voi "desconspira"niciodata cuvintele de frateasca iubire ce s-au rostit intre noi,in cele câteva minute cât am fost unul lânga altul.
A doua zi (sau, poate, inaceeasi noapte) scriitorii basarabeni au plecat, cu trenul, spreProventa, calauziti de profesorul Valeriu Rusu, impreuna cu sotiadomniei sale. Eu si amicul Jean-Yves ne-am inhamat la revista, cuintentia de-a le-o oferi la intoarcere. Am relatat - in acel numar,mai-iunie, 1999 - despre vizita distinsilor oaspeti, publicând dinfiecare versuri si opinii inchinate lui Eminescu. Am publicat, deasemenea, un articol al academicianului Mihai Cimpoi, "AnulEminescu". Lui Grigore Vieru i-am consacrat o rubrica speciala, cucitate din zicerile lui, dar si cu o zicere a lui Aureliu Busuiocdespre Poet: "Om cu merite, ca si noi, dar mai multe / Om cupacate, ca si noi, dar mai putine" ("Homme méritant, comme nous,mai bien plus / Home avec des défauts, comme nous, mais bienmoins"). Am reprodus, bilingv, poezia "Legamânt, lui MihaiEminescu", pe care o transcriu aici numai in varianta franceza:"Promesse, à Mihai Eminescu": "Je sais: une fois à minuit / Ou aumatin / Mes yeux s'éteindront / Toujours au-dessus de Son oeuvre //Alors parviendrai-je / A peu pr's en son centre / Mais ne fermezpas le livre / Comme mes paupi'res glacées / Vous le laisserez,ainsi, ouvert / Afin que mon fils ou ma fille / Découvre plus loin/ Ce que leur p're n'a pu accomplir // Et s'ils n'entendent pas /La musique de l'écriture ancienne / Arrangez-le pour moi commecoussin / Avec toutes les forets en tourmente".
In numarul urmator al revistei -iulie-august, 1999 - am relatat despre volumul "Echos po'tiques deBessarabie (Moldavie)" editat de prof. Valeriu Rusu laAix-en-Provence, in care poeziile celor 32 de autori basarabeniantologati sunt traduse in franceza de catre studenti aiprofesorului Rusu, care studiaza Limba Româna. Din fiecare amreprodus câte o poezie (in franceza, desigur). Cum nu le pottranscrie aici pe toate, voi mentiona numele poetilor tradusi, inordine alfabetica: Stefan Bastovei, Lorina Balteanu, Leo Bordeianu,Leo Butnaru, Aura Christi, Eugen Cioclea, Vsevolod Ciornei, LidiaCodreanca, Nicolae Costenco, Nicolae Dabija, Liviu Damian, IulianFilip, Emilian Galaicu-Paun, Mihai Garaz, Vasile Garnet, IonHadârca, Nina Josu, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, ValeriuMatei, Irina Nechit, Nicolae Popa, Ghenadie Postolache, VasileRomanciuc, Nicolae Spataru, Arcadie Suceveanu, Efim Tarlapan, Ianosturcan, Ion Vatamanu, Grigore Vieru, Ion Vieru, Gheorghe Voda. (Inparanteza fie spus, pastrez pentru un eventual spatiu memorialGrigore Vieru toate acele numere de revista, pe care le-asdarui bucuros. si, tot in paranteza, precizez ca revista "La lettrede Roumanie" a aparut vreme de doi ani - (1998) 1999-2000 (plecareamea din Paris) - intr-un tiraj variind intre 500 si 800 deexemplare, având 100-150 de abonati, restul distribuindu-se gratuitla diverse institutii culturale, inclusiv unorscriitori).
La revenirea in Paris dinProventa, nu i-am mai intâlnit pe Grigore Vieru si colegii sai; separe ca au fost dusi direct la aeroport.
Mi-a ramas, insa, carticicaaceea cât podul palmei (cu titlul "Izbavirea") pe care o citesc sirecitesc, incercând sa ma izbavesc de multe. Dar misterul revine,cu atât mai de nepatruns. si, atunci, recitesc poezia "In limbata", pe care o recit si in aceasta pagina omagiala:
"In aceeasi limba
Toatalumea plânge,
Inaceeasi limba
Râde unpamânt.
Ci doarin limba ta
Durereapoti s-o mângâi,
Iarbucuria
S-opreschimbi in cânt.
In limbata
ti-e dorde mama,
si vinule mai vin,
siprânzul e mai prânz.
si doarin limba ta
Potirâde singur,
si doarin limba ta
Te potiopri din plâns.
Iar cândnu poti
Niciplânge si nici râde,
Când nupoti mângâia
si nicicânta,
Cu-altau pamânt,
Cu cerultau in fata,
Tu taciatuncea
Tot inlimba ta".
In limba ta, in limbanoastra, da-mi voie sa te imbratisez acum, târziu, GrigoreVieru.

Somn lin, Poete, pereche Poetuluinepereche!

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO