• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Ziarul de Duminică

VITRALII/ De la Sud spre nicaieri

VITRALII/ De la Sud spre nicaieri
Duo Carbarau in Africa
Citez din articolul "Un nedreptatit al literaturii sudului", semnat de scriitorul Liviu Ioan Stoiciu, si aparut in revista Sud, nr. 11-12 (noiembrie-decembrie) 2009: "O revista precum Sud (care apare de 12 ani, in orasul Bolintin Vale - n. n.) poate fi considerata si o opera remarcabila pentru biobibliografia lui Constantin Carbarau (director-fondator al publicatiei - n. n.). Ciudat, insa… Uniunea Scriitorilor, careia revista Sud ii serveste interesele, uita sa-i fie recunoscatoare lui Constantin Carbarau. Uniunea Scriitorilor ar fi trebuit sa-l primeasca automat in rândurile sale (las la o parte faptul ca in afara operei care e colectia in sine a revistei Sud - vezi foto 1, Constantin Carbarau are si carti originale ale sale publicate). (…) Pentru mine e de neinteles de ce Uniunea Scriitorilor s-a dovedit a fi nedreapta cu Constantin Carbarau in 2009, sper sa-si indrepte greseala in anul care vine, sa ramâna sensibila prin toate intreprinderile sale".
In sprijinul acestei indreptatite sperante vin si aceste insemnari ale mele, aducând ca argument ultimele doua carti semnate de Constantin Carbarau, aparute la sfârsitul lui 2009, in Editura DOMINO-Bucuresti: "Voi spune tot vrajitorului meu", antologie de lirica negro-africana (cu un substantial "Cuvânt inainte, talmaciri si note biobibliografice") si "Literatura Africii Negre: De la basm la roman". In ceea ce priveste antologia lirica, dincolo de pertinentul studiu introductiv, se cuvine mentionat criteriul selectiei autorilor, de la Leopold Sedar Senghor, Tanella Boni, Oswald Joseph Mtshali, la Alain Mabanckou, Paulin Kokou Joachim, Joseph Kariuki ori Abdoulaye Mamani - cei mai multi cu studii in mari centre europene (de regula, Paris, dar si Cambridge) recunoscuti de Europa ca poeti de seama. Se cuvine, apoi, evidentiate valoarea poeziilor selectate si calitatea traducerii; a "talmacirii", cum precizeaza Carbarau. O bogata sursa de inspiratie o constituie, desigur, peisajul african, cu tot ce are el specific, ca in acest "Cântec negru", al lui Abdoulaye Mamani: "Cântec negru, vechi imn al razboinicilor baribas/ Cântec de victorie al bravelor amazoane sofas / Cântec trist, de disperare, plânset al sclavilor negri/ Imi place sa te ascult seara, in clipe de visare". Dezradacinarea este alta tema importanta, dupa cum reiese din poemul "Femeie neagra, mama mea", de Paulin Kokou Joachim, din care citez: "Femeie neagra, mama mea/ la Paris/ in frigul patrunzator al bulevardelor/ lipsite de sufletul cald al noptii/ ma inalt peste munti de beton si otel/ si vad lânga ape linistite/ de culoarea sofranului/ casele rotunde din tara mea ridicându-se in departare/ ca niste sâni tuguiati/ vad Africa in vâltoarea dansului/ neamul meu cuprins de patima ritmului/ gâfâind in jurul tam-tam-ului/ si simt cum mirosul sudorii dansatorilor/ imi patrunde in narile mele prea dilatate".
Cealalta carte, "Literatura Africii Negre: De la basm la roman", cuprinde un valoros studiu de 54 de pagini (dintr-un total de 176) peste care nu cred ca se poate trece usor, pentru cine se va apleca asupra unor teme similare. Textele antologate dezvaluie crâmpeie esentiale din misterul unei lumi nu indeajuns cunoscute (desi defrisata padure cu padure, munte cu munte, apa cu apa).
Aceste fugare consideratii pe marginea ultimelor doua carti semnate de Constantin Carbarau se vor o modesta recomandare - alaturi de pledoaria lui Liviu Ioan Stoiciu - ca autorul lor sa se bucure de atentia meritata din partea Uniunii Scriitorilor.
Pro istorie si civilizatie
Asa se numeste, "Istorie si civilizatie" (foto 2), noua revista lunara, aparuta pe pragul dintre ani consacrata cu osebire istoriei românesti (dar nu numai) mai vechi si mai noi, precum si elementelor de civilizatie definitorii, de la noi sau de aiurea, adesea in interdependenta sau comparatie. Acest important act de cultura il datoram talentatei doamne Georgeta Dimisianu, redactor-sef - si unui pumn de entuziasti competenti: Cristina Paiusanu-Nuica, Olga Turbatu, Cornel Constantin Ilie, redactori - alaturi de trei specialisti in tehnica publicistica moderna: Monica Enasoiu, Mihai Bozgan si Florentina Preda. Din succinta expunere de motive ("La inceput de drum") banuita a apartine redactorului sef, am retinut câteva argumente prin care noua publicatie este hotarâta sa-si faca vad propriu spre cititor: "Revista "Istorie si civilizatie"… nu se cantoneaza la istoria politica sau militara - cu un cuvânt, evenimentiala - ci se intereseaza de toate aspectele vietii umane, sociale, economice, culturale, religioase, mentale etc., subsumate termenului de "civilizatie". Am dori ca revista sa fie o publicatie de critica istorica si sa ofere o imagine atotcuprinzatoare asupra societatii românesti, de-a lungul istoriei. (…) Un obiectiv important al corpului editorial este ca in scurt timp revista sa devina intr-o masura insemnata interactiva cu cititorii. (…) Cu aceste gânduri si cu vointa de a sluji cunoasterii trecutului national ti universal pornim la drum si speram ca efortul nostru va fi incununat de succes".
Insusi primul numar al revistei acopera, prin valoarea argumentelor, aceasta superba si ambitioasa intentie; atât prin prestigiul semnaturilor, cât, mai ales, prin temele abordate (si tratarea lor). Câteva exemple: "Trecutul nu moare niciodata…", de Nicolae Iorga; "Barbu stirbei si geneza micului Paris", de Corneliu senchea; "Ciocoii vechi si noi: 20 de ani de la Marea Revolutie Capitalista din Decembrie", de acad. Florin Constantiniu; "Surse documentare britanice si românesti despre colaborarea lui Iuliu Maniu cu Special Operations Executive", serial, de dr. Marin Zidaru; "Femeia României moderne - intre activismul social si excluderea politica", de dr. Alin Ciupaila; "Minunile Babilonului", de dr. Sorin Oane.
Din nr. 2 al revistei am retinut, in ordinea asezarii in pagina: "Un inaugural ratat", editorial, de acad. Florin Constantiniu; "Un falsificator al istoriei: Ion Mihai Pacepa", de Ioan Scurtu; "Impostorii", de Cornel Constantin Ilie; "Eleanor Roosevelt, doamna presedinte", de Cristina Paiusan-Nuica; "Portugalia, presa româneasca si Revolutia garoafelor", de Viorel Cruceanu; "Coridoarele culturale ale Europei de Sud-Est dupa 30 de ani", de acad. Razvan Theodorescu; "Adulter si infidelitate in Italia Renasterii", de Corneliu senchea; "Genealogia Cotrocenilor", serial, de Mihai Sorin Radulescu; "Parlamentul bicameral - câteva argumente istorice", de Cristina Paiusan-Nuica; "Disidenta in România anilor 80", de Florin Sperlea.
Din numarul pe decembrie: "Sub semnul lui Iorga: O "scoala româneasca de istorie a Renasterii", de acad. Razvan Theodorescu; "Impotriva caporalizarii istoriei", de acad. Florin Cnstantiniu; "Garibaldi si românii", de acad. Dan Berindei; "Tito - misterul secolului", de Pero Simic; "Istoria ciorapilor", de Mihai Bozgan.
In fiecare numar, acad. Marius Sala sustine o interesanta rubrica, "Istoria cuvintelor" - "Cuvinte calatoare"; acum, cuvinte cu genealogie persana. Tot in fiecare numar sunt gazduite insemnari diverse, scurte cronici, cronologii, harti, dictionare - o autentica miscelanea.

Revista si-a asigurat si un valoros corp de seniori editori, un veritabil colegiu redactional, alcatuit din greii istoriografiei românesti: academicienii Dan Berindei, Florin Constantiniu, Dinu C. Giurescu, Marius Sala, Razvan Theodorescu - si profesorii universitari Constantin Buse, Gheorghe Buzatu, Ion Calafeteanu, Viorica Moisiuc, Ioan Scurtu. Semn sigur ca drumul spre inima cititorilor se deschide sub cele mai bune auspicii.

Etichete:

Principalele valute BNR - joi, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867