Ziarul de Duminică

VITRALII/ De la Sud spre nicaieri

VITRALII/ De la Sud spre nicaieri
20.01.2010, 14:08 272
Duo Carbarau in Africa
Citez din articolul "Un nedreptatit al literaturii sudului",semnat de scriitorul Liviu Ioan Stoiciu, si aparut in revistaSud, nr. 11-12 (noiembrie-decembrie) 2009: "O revista precumSud (care apare de 12 ani, in orasul Bolintin Vale - n. n.)poate fi considerata si o opera remarcabila pentru biobibliografialui Constantin Carbarau (director-fondator al publicatiei - n. n.).Ciudat, insa… Uniunea Scriitorilor, careia revista Sud iiserveste interesele, uita sa-i fie recunoscatoare lui ConstantinCarbarau. Uniunea Scriitorilor ar fi trebuit sa-l primeasca automatin rândurile sale (las la o parte faptul ca in afara operei care ecolectia in sine a revistei Sud - vezi foto 1, ConstantinCarbarau are si carti originale ale sale publicate). (…) Pentrumine e de neinteles de ce Uniunea Scriitorilor s-a dovedit a finedreapta cu Constantin Carbarau in 2009, sper sa-si indreptegreseala in anul care vine, sa ramâna sensibila prin toateintreprinderile sale".
In sprijinul acestei indreptatite sperante vin si acesteinsemnari ale mele, aducând ca argument ultimele doua carti semnatede Constantin Carbarau, aparute la sfârsitul lui 2009, in EdituraDOMINO-Bucuresti: "Voi spune tot vrajitorului meu", antologie delirica negro-africana (cu un substantial "Cuvânt inainte, talmacirisi note biobibliografice") si "Literatura Africii Negre: De la basmla roman". In ceea ce priveste antologia lirica, dincolo depertinentul studiu introductiv, se cuvine mentionat criteriulselectiei autorilor, de la Leopold Sedar Senghor, Tanella Boni,Oswald Joseph Mtshali, la Alain Mabanckou, Paulin Kokou Joachim,Joseph Kariuki ori Abdoulaye Mamani - cei mai multi cu studii inmari centre europene (de regula, Paris, dar si Cambridge)recunoscuti de Europa ca poeti de seama. Se cuvine, apoi,evidentiate valoarea poeziilor selectate si calitatea traducerii; a"talmacirii", cum precizeaza Carbarau. O bogata sursa de inspiratieo constituie, desigur, peisajul african, cu tot ce are el specific,ca in acest "Cântec negru", al lui Abdoulaye Mamani: "Cântec negru,vechi imn al razboinicilor baribas/ Cântec de victorie al braveloramazoane sofas / Cântec trist, de disperare, plânset al sclavilornegri/ Imi place sa te ascult seara, in clipe de visare".Dezradacinarea este alta tema importanta, dupa cum reiese dinpoemul "Femeie neagra, mama mea", de Paulin Kokou Joachim, din carecitez: "Femeie neagra, mama mea/ la Paris/ in frigul patrunzator albulevardelor/ lipsite de sufletul cald al noptii/ ma inalt pestemunti de beton si otel/ si vad lânga ape linistite/ de culoareasofranului/ casele rotunde din tara mea ridicându-se in departare/ca niste sâni tuguiati/ vad Africa in vâltoarea dansului/ neamulmeu cuprins de patima ritmului/ gâfâind in jurul tam-tam-ului/ sisimt cum mirosul sudorii dansatorilor/ imi patrunde in narile meleprea dilatate".
Cealalta carte, "Literatura Africii Negre: De la basm laroman", cuprinde un valoros studiu de 54 de pagini (dintr-un totalde 176) peste care nu cred ca se poate trece usor, pentru cine seva apleca asupra unor teme similare. Textele antologate dezvaluiecrâmpeie esentiale din misterul unei lumi nu indeajuns cunoscute(desi defrisata padure cu padure, munte cu munte, apa cuapa).
Aceste fugare consideratii pe marginea ultimelor doua cartisemnate de Constantin Carbarau se vor o modesta recomandare- alaturi de pledoaria lui Liviu Ioan Stoiciu - ca autorul lor sase bucure de atentia meritata din partea UniuniiScriitorilor.
Pro istorie si civilizatie
Asa se numeste, "Istorie si civilizatie" (foto 2), nouarevista lunara, aparuta pe pragul dintre ani consacrata cu osebireistoriei românesti (dar nu numai) mai vechi si mai noi, precum sielementelor de civilizatie definitorii, de la noi sau de aiurea,adesea in interdependenta sau comparatie. Acest important act decultura il datoram talentatei doamne Georgeta Dimisianu,redactor-sef - si unui pumn de entuziasti competenti: CristinaPaiusanu-Nuica, Olga Turbatu, Cornel Constantin Ilie, redactori -alaturi de trei specialisti in tehnica publicistica moderna: MonicaEnasoiu, Mihai Bozgan si Florentina Preda. Din succinta expunere demotive ("La inceput de drum") banuita a apartine redactorului sef,am retinut câteva argumente prin care noua publicatie este hotarâtasa-si faca vad propriu spre cititor: "Revista "Istorie sicivilizatie"… nu se cantoneaza la istoria politica sau militara -cu un cuvânt, evenimentiala - ci se intereseaza de toate aspectelevietii umane, sociale, economice, culturale, religioase, mentaleetc., subsumate termenului de "civilizatie". Am dori ca revista safie o publicatie de critica istorica si sa ofere o imagineatotcuprinzatoare asupra societatii românesti, de-a lungulistoriei. (…) Un obiectiv important al corpului editorial este cain scurt timp revista sa devina intr-o masura insemnata interactivacu cititorii. (…) Cu aceste gânduri si cu vointa de a slujicunoasterii trecutului national ti universal pornim la drum sisperam ca efortul nostru va fi incununat de succes".
Insusi primul numar al revistei acopera, prin valoareaargumentelor, aceasta superba si ambitioasa intentie; atât prinprestigiul semnaturilor, cât, mai ales, prin temele abordate (sitratarea lor). Câteva exemple: "Trecutul nu moare niciodata…", deNicolae Iorga; "Barbu stirbei si geneza micului Paris", de Corneliusenchea; "Ciocoii vechi si noi: 20 de ani de la Marea RevolutieCapitalista din Decembrie", de acad. Florin Constantiniu; "Sursedocumentare britanice si românesti despre colaborarea lui IuliuManiu cu Special Operations Executive", serial, de dr. MarinZidaru; "Femeia României moderne - intre activismul social siexcluderea politica", de dr. Alin Ciupaila; "Minunile Babilonului",de dr. Sorin Oane.
Din nr. 2 al revistei am retinut, in ordinea asezarii inpagina: "Un inaugural ratat", editorial, de acad. FlorinConstantiniu; "Un falsificator al istoriei: Ion Mihai Pacepa", deIoan Scurtu; "Impostorii", de Cornel Constantin Ilie; "EleanorRoosevelt, doamna presedinte", de Cristina Paiusan-Nuica;"Portugalia, presa româneasca si Revolutia garoafelor", deViorel Cruceanu; "Coridoarele culturale ale Europei deSud-Est dupa 30 de ani", de acad. Razvan Theodorescu; "Adulter siinfidelitate in Italia Renasterii", de Corneliu senchea;"Genealogia Cotrocenilor", serial, de Mihai Sorin Radulescu;"Parlamentul bicameral - câteva argumente istorice", de CristinaPaiusan-Nuica; "Disidenta in România anilor 80", de FlorinSperlea.
Din numarul pe decembrie: "Sub semnul lui Iorga: O "scoalaromâneasca de istorie a Renasterii", de acad. Razvan Theodorescu;"Impotriva caporalizarii istoriei", de acad. Florin Cnstantiniu;"Garibaldi si românii", de acad. Dan Berindei; "Tito - misterulsecolului", de Pero Simic; "Istoria ciorapilor", de MihaiBozgan.
In fiecare numar, acad. Marius Sala sustine o interesantarubrica, "Istoria cuvintelor" - "Cuvinte calatoare"; acum, cuvintecu genealogie persana. Tot in fiecare numar sunt gazduite insemnaridiverse, scurte cronici, cronologii, harti, dictionare - oautentica miscelanea.

Revista si-a asigurat si un valoros corp de seniorieditori, un veritabil colegiu redactional, alcatuit dingreii istoriografiei românesti: academicienii Dan Berindei,Florin Constantiniu, Dinu C. Giurescu, Marius Sala, RazvanTheodorescu - si profesorii universitari Constantin Buse, GheorgheBuzatu, Ion Calafeteanu, Viorica Moisiuc, Ioan Scurtu. Semn sigurca drumul spre inima cititorilor se deschide sub cele mai buneauspicii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO