„Spătarul Nicolae Milescu - primul enciclopedist român”
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Primăria Municipiului Chişinău au vernisat expoziţia „Spătarul Nicolae Milescu - primul enciclopedist român” (foto 1). Evenimentul a avut loc miercuri, 30 aprilie 2014, la Rondul din preajma statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău.
Expoziţia este dedicată marelui cărturar, traducător, călător, geograf şi diplomat român şi operei sale şi va conţine fotografii, date biografice, fragmente din operă şi aprecieri ale criticilor.
Spătarul Nicolae Milescu s-a născut în 1636, în Zlătăreşti, Vaslui, a decedat în 1708, la Moscova, în Rusia. Studii la „marea şcoală” a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol (Istanbul), trimis de Vasile Lupu. În 1655 era grămătic (secretar) al domnului Gheorghe Ştefan al Moldovei (1653-1658), apoi spătar al noului domn Gheorghe Ghica (1658-1559), pe care l-a însoţit apoi şi în Ţara Românească (1658-1660); reîntors în Moldova în timpul lui Stefăniţă Lupu (1660), pleacă din nou în Ţara Românească (1661), sub Grigorie Ghica (1660-1664), care l-a numit reprezentant al său (,,capuchehaie”) pe lângă Înalta Poartă din Istanbul.
După 1664 pribegeşte prin Europa, întâi la Berlin şi Brandemburg, apoi, alături de fostul său domn Gheorghe Ştefan, la Stettin (azi Szczecin, Polonia), cu misiuni din partea acestuia la Stockholm (1666) şi la Paris (1667); se întoarce din nou în Moldova (1668), apoi la Istanbul (1669). În 1671, cu o scrisoare de recomandare, din partea patriarhului Dositei al Ierusalimului, pleacă la Moscova, fiind angajat la „Departamentul solilor” (Posolski Prikaz), ca interpret principal pentru limbile latină, greacă şi română, rămânând în slujba ţarilor ruşi până la moarte.
În anii 1675-1678 i s-a încredinţat o misiune diplomatică în China, în urma căreia a scris cunoscutele lucrări: Călătoria de-a lungul Siberiei de la Tobolsk până la fortul Nercinsk, Jurnalul de călătorie în China, Descrierea Chinei, Cartea Tătărească, Descrierea marelui fluviu Amur.
În perioada 1655-1660 a tradus în româneste lucrarea Mântuirea păcătoşilor a teologului grec Agapie Landos. În 1661, fiind tot în Moldova, a tradus Cartea cu multe întrebări foarte de folos pentru multe treburi ale credinţei noastre... după Sf. Atanasie cel Mare al Alexandrei, prima lucrare patristică cunoscută la noi care a fost tradusă direct din originalul grecesc.
Între 1661 şi 1664, pe când se găsea la Istanbul, a tradus în româneşte Vechiul Testament, după versiunea Septuagintei tipărită de protestanţi la Frankfurt, în 1597, confruntată cu o ediţie slavă de la Ostrog şi cu unele ediţii ale Vulgatei. Din Moldova manuscrisul a ajuns la Bucureşti, trimis probabil de fostul episcop de Huşi, Mitrofan şi prezentat lui Serban Cantacuzino în vederea tipăririi; la aceasta s-a adăugat şi traducerea Noului Testament, realizată de fraţii Radu şi Serban Greceanu. Întregul text tradus de Milescu a intrat în „Biblia de la Bucureşti” din 1688 (reeditată în 1988). Pe lângă cărţile necanonice ale Vechiului Testament, Biblia din 1688 cuprinde şi lucrarea apocrifă a lui losip de la Macavei, Despre singurul Tiitorul gând sau Despre raţiunea dominantă atribuită Iui Josephus Flaviu, tradusă tot de Spătarul Nicolae Milescu.
În 1667, pe când se găsea la Stockholm, la cererea ambasadoruIui Franţei în Suedia, marchizul Arnauld de Pomponne, a scris un scurt tratat dogmatic-apologetic, în care expunea învăţătura ortodoxă despre prefacerea Sfintelor Darurui. A fost redactat în latineşte şi greceste şi intitulat Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens, id est sensus Ecclesiae Orientalis, scilicet graece de transsubstantione Corporis Domini, aliisque controversial... („Manual sau Steaua Răsăritului strălucind în Apus adică părerea Bisericii răsăritene ortodoxe despre prefacerea Trupului Domnului şi despre alte controverse ...”). Trimisă la Paris, lucrarea a fost publicată în versiune latină de Antoine Arnaluld şi Pierre Nicole în volumul lor intitulat La perpetuite de la foi de I’EgIise catholique touchant I’Eucharistie (1669, ed. a II-a, 1704), ca răspuns pastorului calvin Jean Claude; era prezentată sub titlul: Ecrit d’un seigneur moldave sur la croyance des grecs. Era a doua operă românească publicată în Apusul Europei după Mărturisirea Iui Petru Movilă.
După ce s-a stabilit în Rusia, a fost principalul protagonist al primei acţiuni de laicizare a învăţământului odraslelor ţarului şi ale marilor kneji, scriind sau traducând în slavona rusească a secolului al XVII-lea mai multe lucrări cu caracter enciclopedic: Cartea sibilelor, Cartea ieroglifelor, Cartea despre cele 9 muze şi cele 7 arte liberale (1673), Aritmologhion (1674), o lucrare filosofică, cu precepte morale şi fapte disparate clasate cu ajutorul cifrelor, tradusă după Johann Lauterbach şi Joachim Camerarius; Hrismologhion ( 1673, lucrare istorico-parenetică), Etica. Povestirea despre sibile (1673), Povestire despre construirea marei Biserici Sfânta Sofia din Constantinopol(1674), câteva lucrări istorice: Hrismologhion,Vasileologhion,Genealogia regilor şi a ţarilor; un Dicţionar ruso-greco-latin (pierdut).
Expoziţia este constituită din 18 bannere, format 92/1850 cm.
Castelul Peleş – seara laureaţilor
Continuă a IV-a ediţie a Stagiunii “Sunetul muzicii” de la Castelul Peleş din Sinaia, eveniment organizat de ExcesMusic şi Muzeul Naţional Peleş.
Sâmbătă 3 mai 2014, de la ora 17, în sala de concerte a castelului, vor evolua laureaţii Concursului Drumul spre celebritate.
Remarcaţii ediţiei a IV a a competiţiei cu un pronuntat caracter interactiv si cu cel mai numeros juriu – fiecare spectator avand drept de vot, sunt: violonista Simina Croitoru, violoncelistul Horaţiu Luduşan şi fagotistul Mihai Boboiescu. Aceşti tineri extreme de valoroşi, acompaniaţi de pianista Verona Maier, vor interpreta opusuri de: Pablo de Sarasate, Fritz Kreisler, Robert Schumann, Piotr Ilici Ceaikovski, Gaspar Casaado şi Jean Francaix.
Violonista Simina Croitoru (foto 2) este studentă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, are 24 de ani si 24 de premii la competiţii nationale şi internationale, majoritea premii I. A concertat cu aproape toate filarmonicile ţării, iar numărul recitalurilor este impresionant. A cântat în Austria, Italia, Germania, Ungaria, Elveţia, Cehia.
Violoncelistul Horaţiu Luduşan (foto 3) s-a născut în 1993 la Cluj Napoca, iar acum este student în anul al II lea la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti. A strâns până în prezent 18 premii nationale. A fost solist al Filarmonicii Transilvania, a participat la cursurile de maiestrie susţinute de: Marin Cazacu, Götz Teutsch, Umberto Clerici, Razvan Suma, László Fenyö.
Fagotistul Mihai Boboiescu (foto 4) este din Bucureşti şi are 25 de ani. A obţinut premii la concursuri naţionale şi la Olimpiadele de muzică. În perioada 2005 – 2010 a colaborat cu diferite orchestre şi ansambluri camerale, dintre care amintim: Orchestra Naţionala de Tineret, Orchestra Inginerilor, Orchestra Medicilor, Orchestra „Tinerimea Română”.
Accesul se face pe bază de invitaţie, care poate fi obţinută completând un formular pe site-ul http://peles.ro/concertul-sunetul-muzicii-iii-editia-a-iv-a/
Agenda TIFF 2014
Şase regizori debutanţi şi şase aflaţi la al doilea film intră anul acesta în cursa pentru trofeele Festivalului Internaţional de Film Transilvania (30 mai-8 iunie). Cele 12 filme din Competiţia TIFF 2014, dedicată în mod tradiţional cineaştilor aflaţi la început, vin din ţări ca Iran, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Norvegia, Italia, Tanzania, Bulgaria, SUA, Spania, Polonia sau România. După două ediţii fără nici un film românesc în competiţie, Quod Erat Demonstrandum, pelicula alb-negru regizată de Andrei Gruzsniczki, concurează pentru Trofeul Transilvania.
„Ce m-a interesat atunci când am asamblat competiţia TIFF-ului din acest an au fost diversele forme de extremism - vizual sau narativ - la care au recurs regizorii celor 12 filme din selecţie. Nu e vorba aici de şoc sau de provocare de dragul provocării, ci de ambiţia de a spune o poveste originală sfidând convenţiile sau cărările bătute”, declară directorul artistic Mihai Chirilov.
„Câte filme aţi mai văzut care să aibă drept protagonist un afro-american albinos şi care, deşi ficţiune, să-ţi dea impresia că urmăreşti un documentar? Cât de greu e să ţii un film în doar două personaje, cu unitate de timp şi de spaţiu, şi să nu cazi în teatru filmat? Te mai poţi trezi la viaţă atunci când te îngrijeşti de morţi? Ce vede o oarbă? Ce aude o surdomută? Cum visează un câine? Care e preţul acceptării propriei sexualităţi? Cum se mai poate vorbi astăzi despre comunism, când lumea pare să se fi săturat de subiectul ăsta? De ce poate fi în stare un cuplu care şi-a pierdut copilul pentru a-şi regăsi echilibrul pierdut? Şi nu în ultimul rând: dacă timpul şi spaţiul ar fi ca o bandă Moebius, cum ar arăta ele într-un film?”, adaugă Chirilov.
Răspunsurile la întrebările de mai sus sunt de găsit, în această ordine, în: Umbra albă – foto 5 (r. Noaz Deshe), Stockholm (r. Rodrigo Sorogoyen), Vis-à-vis (r. Nevio Marasović), Natură moartă (r. Uberto Pasolini), Orbire (r. Eskil Vogt), Vocea celor neauziţi (r. Maximón Monihan), Câinele (r. Amir Toodehroosta), Zgârie-nori suspendaţi (r. Tomasz Wasilewski), Quod erat demonstrandum (r. Andrei Gruzsniczki), Viktoria – foto 6 (r. Maya Vitkova), Ce-am avut mai de preţ (r. Max Currie) şi Peştele şi pisica (r. Shahram Mokri).
Quod erat demonstrandum, o producţie ICONproduction distinsă cu Premiul Special al Juriului la Festivalul de la Roma şi proiectată la New Directors / New Films din New York, are ca punct de plecare decizia unui matematician de a publica o cercetare într-o revistă de specialitate a unei universităţi americane, în 1984, fără acordul Partidului, şi îi are în distribuţie pe actorii Sorin Leoveanu, Ofelia Popii şi Florin Piersic Jr. Andrei Gruzsniczki a mai regizat „Cealaltă Irina” (2009). Tot în comunism începe şi povestea „copilului deceniului” din Viktoria, o co-producţie Bulgaria-România (Mandragora), selecţionată la Sundance sau Rotterdam şi elogiată de critica internaţională. Un alt debut puternic, filmul neo-zeelandez Ce-am avut mai de preţ / Everything We Loved (r. Max Currie), va fi prezentat în premieră europeană la Cluj.
Ca în fiecare an, lungmetrajele concurente sunt însoţite de filmele scurte din secţiunea competitivă Shadows Shorts/ Umbre – Scurtmetraj, selecţionate de Mihai Mitrică. Cele 12 scurtmetraje, proiectate înainte de filmele din Competiţie, vin cu poveşti întunecate, sângeroase sau fanteziste despre vârcolaci (Luna), oameni consumaţi din interior, la propriu (Bulimia Purpura), civilizaţii extraterestre în care maşinile se revoltă împotriva creatorilor lor (R’ha). Shhh este un omagiu adus lui Guillermo del Toro, Dedalo – un SF în stilul Alien, Yardbird a fost selecţionat la Cannes, iar Blow Your Trumpets Gabriel, un videoclip al trupei Behemoth, este o premieră la Shadows Shorts. Campania de imagine a secţiunii va fi creată, ca în fiecare an, de GAV.
Juriul Shadows Shorts este format din regizorul şi scenaristul spaniol Marc Carrete (Asmodexia), Gaz Bailey, directorul Abertoir - Wales' International Horror Festival, şi Costin Chioreanu, artist grafic, fondatorul studioului Twilight13Media, care a realizat, printre altele, coperta ultimului album al trupei metal Arch Enemy.
Muzeul Naţional de Artă al României lansează tururile virtuale
Muzeul Naţional de Artă al României continuă demersul de accesibilizare a colecţiilor sale pentru toate categoriile de public, lansând Tururile virtuale ale MNAR, care sunt de astăzi accesibile gratuit pe site-ul muzeului (fozo 7).
Realizate în colaborare cu Imago Factory, tururile cuprind, alături de galeriile permanente ale MNAR (Galeria de Artă Veche Românească, Galeria de Artă Românească Modernă şi Galeria de Artă Europeană), şi muzeele-satelit: Muzeul Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian şi Muzeul Theodor Pallady.
Prin suita de imagini panoramice cu o perspectivă de 360 de grade, tururile virtuale îi oferă privitorului posibilitatea explorării în detaliu, la rezoluţie bună, a expunerilor permanente ale Muzeului Naţional de Artă al României. Lucrările reprezentative pot fi identificate (autor, datare, titlu) prin mouse-over. Astfel, iubitorii de artă din ţară şi din străinătate pot vizita muzeul şi virtual, de la distanţă.
Tururile sunt accesibile urmând link-ul: http://www.mnar.arts.ro/tur-virtual
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
