Nichita Stănescu
Vin perşii, mamă!
Armonii poetice
Editura Karta-Graphic, Ploieşti
Carte + CD. Ediţie alcătuită de Mircea Coloşenco. Prefaţă de Lucia Fetcu. O carte într-un tiraj foarte restrâns, greu de găsit, cu 40 de poezii necunoscute ale lui Nichita Stănescu. Textele au o istorie pe care o spune prefaţatoarea. În ziua de 4 august 1983, Nichita Stănescu a fost invitat acasă la doi dintre prietenii săi, soţii Letiţia şi Marian Ionescu-Cartaş, într-un apartament de bloc din cartierul Drumul Taberei din Bucureşti. A fost de faţă şi Lucia Fetcu, poetă ea însăşi (apreciată de Nina Cassian, între alţii). Ideea era ca Marian Ionescu-Cartaş, profesor la Liceul „George Enescu”, să cânte la pian, asistenţa să-l convingă pe Nichita Stănescu să cânte şi el, iar insolitul concert să fie înregistrat pe un magnetofon (cu acordul deja obţinut al poetului). Totul a decurs aşa cum fusese prevăzut, numai că, la un moment dat, cântând la pian la patru mâini, Nichita Stănescu a început să intoneze şi versuri, unele din memorie, altele create pe loc. Până la urmă la pian a rămas numai muzicianul, iar poetul, transfigurat, a rostit poem după poem, transcrise acum după benzile de magnetofon.
Orhan Pamuk
Casa tăcerii
Editura Polirom
Traducere din limba turcă şi note de Luminiţa Munteanu. Apărut în original în 1983, este al doilea roman al lui Orhan Pamuk, pentru care primeşte în Turcia premiul Madaları, apoi Prix de la Decouverte Europeenne (1991, pentru traducerea franceză) şi o nominalizare la Man Asian Literary Prize (2012, pentru traducerea engleză). „Ne aflăm în Turcia anilor 1970, o perioadă frământată de nebunie politică. Deşi e vară şi casa ei e la un pas de plajă, Fatma nu izbuteşte să se încălzească sub plapuma înflorată. Fatma are nouăzeci de ani, suferă de frig şi nu mai poate dormi, aşa că îşi petrece zilele şi nopţile amintindu-şi frânturi din viaţa ei plină de tristeţe, de venin şi de răzbunare. Ca în fiecare an, cei trei nepoţi vin în vizită, iar poveştile lor, într-alt fel triste şi pline de venin, se întreţes cu istoria ei.”
Stan V. Cristea
Fotografii la periscop
Secvenţe de istorie literară
Editura Aius PrintEd
Secvenţele de istorie literară propuse de autor au ca obiect de studiu scriitori teleormăneni – Radu Grămăticul, întâiul „cărturar european”, Gala Galaction, Constantin Noica, Marin Preda, Mircea Scarlat, Anghel Demetriescu, Ion Pena, dar şi scriitori al căror destin a interferat cu acest spaţiu, precum George Topârceanu sau Şt.O. Iosif. Intenţia autorului este de a pune la dispoziţie „informaţii care pot fi relevante pentru destinul şi evoluţia unor scriitori”, de a „lămuri unele chestiuni rămase neclare”. El se remarcă prin capacitatea de a aduce în actualitate subiecte considerate clasate deja. De pildă, Stan V. Cristea demonstrează cu documente că Anghel Demetriescu nu este Grigore Gellianu, detractorul lui Eminescu.
James Patterson şi Lisa Papademetriou
Jurnalul intim al lui Cuckoo Clarke
Editura Corint junior
Ilustraţii de Keino. Traducere de Sorin Petrescu. Cartea este scrisă de celebrul autor american de bestseller-uri James Patterson (în colaborare cu Lisa Papademetriou) şi este ilustrat de Keino. Volumele sale, dedicate nu doar adolescenţilor şi copiilor, ci şi adulţilor, au fost vândute deja în toată lumea.
„Margaret, cea care detestă sfârşiturile şi care-şi spune cu autoironie Cuckoo (adică Ţăcănita), o ia de la început după ce a fost internată timp de zece zile într-o secţie de psihiatrie. Când decide să scape de toate influenţele negative, jurnalul ei îi devine cel mai important ajutor. Cuckoo e sinceră, hotărâtă, se pricepe la ilustraţii (chiar şi la benzi desenate) şi... citeşte! Are tot felul de întâlniri (imaginare şi nu numai!) cu personaje care mai de care mai interesante şi împreună cu Freakshow, grupul ei de prieteni, trece prin întâmplări caraghioase, serioase sau uimitoare. Căderi nervoase, suferinţe din dragoste, poveşti de liceu şi profesori ciudaţi.”
Adrian G. Romila
Piraţi şi corăbii
Incursiune într-un posibil imaginar al mării
Editura Cartea românească
„Cartea reuneşte precizia şi aproape minuţiozitatea fostului cadet în ce priveşte limbajul tehnic al navigatorilor pe vase cu pânze şi acribia istoricului literar care ştie să navigheze pe marea literaturii, să-i exploreze ascunsele golfuri, să se strecoare către insulele izolate ale unor neîndeajuns explorate arhipelaguri. În jurul figurii legendare a piratului, corsar sau bucanier, Adrian Romila configurează contextul istoric al pirateriei ca profesie, aventură şi liminală şi exotică formă de libertate. Însă autorul face ca această istorie să gliseze controlat către o explorare a imaginarului maritim pentru care literatura şi filmul constituie remarcabile portulane. (Angelo Mitchievici)
Andreea Nanu
Numele ei era Uitare
Editura Eikon
Prefaţă de Christian Crăciun. Andreea Nanu a debutat la începutul anului trecut, la aceeaşi editură, cu romanul „Ziua cea mai albă”, nominalizat la concursul de debut literar UniCredit, sprijinit de Editura Humanitas. „Numele ei era Uitare” reprezintă continuarea tetralogiei inspirate de poetica anotimpurilor, personificând Primăvara. Deşi continuă destinul unor personaje din primul volum („Ziua cea mai Albă”) cartea are o poveste de sine stătătoare. Autoarea este doctor în Ştiinţe Politice a Universităţilor din Bucureşti şi Bologna. A studiat în Franţa, unde a urmat cursurile Institutului de Studii Politice din Rennes. În prezent lucrează în domeniul cultural şi al relaţiilor internaţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels