Restaurantul din zona Piaţa Romană s-a deschis la finalul lui 2009, în plină criză. "Pentru noi a fost un avantaj perioada. În 2007 chiria era de trei ori mai mare în zona aceasta. Prima dată am intrat în casă în aprilie 2009. Lucrările de amenajare au durat foarte mult pentru că este un monument istoric şi am fost nevoiţi să recondiţionăm faţada în aşa fel încât să rămână intactă. În interior am ales stilul art-deco", povesteşte Dinu Pistalu, managing partner la Babadochia.
"Printurile de pe pereţii de la parter sunt luate dintr-un restaurant parizian din 1901, deschis şi astăzi. Numai ele au costat 4.000 de euro. Ne-am consultat cu un decorator şi un scenograf de la Teatrul Ion Creangă. Ei ne-au ajutat să alegem tot, de la lustre la tacâmuri şi meniuri", spune acesta. Cât despre lista de preparate, aceasta este alcătuită după "biblia" bucătăriei româneşti de până la 1990, Sanda Marin, dar şi după reţetele lui Radu Anton Roman.
"În plus am mers prin ţară şi am cules reţete vechi din Moldova, din Deltă, din Transilvania", povesteşte proprietarul.
"Este foarte important să păstrăm tradiţia. Noi nu facem aici cartofi prăjiţi pai, de exemplu. Noi facem cartofii Babadochia, fierţi şi apoi traşi în unt cu usturoi ca să rămână moi la mijloc şi să fie crocanţi şi rumeniţi la exterior sau cartofii ardeleneşti cu afumătură şi cu smântână." Meniul este popular mai ales în rândul străinilor. Ciorbă de coaste afumate şi zeamă de varză, potroace de curcan, salată de ciuperci de pădure, papară de păstrăv, zacuscă, fasole făcăluită, mâncare de pui cu gutui, mâncare de prune uscate cu carne de miel, braşovene sau friptură de porc ca la Zalău.
Meniul este cât se poate de fidel denumirilor vechi, tradiţional româneşti ale mâncărurilor de altădată. În plus arată ca un ziar din perioada interbelică şi nu vă veţi putea abţine să nu-l luaţi acasă. "Mai ales străinii preferă să-l împrumute şi când revin ştiu deja ce vor să mănânce." Pe lângă lista lungă de bunătăţi ardeleneşti, munteneşti sau bănăţene, mai puteţi citi şi despre prima cale ferată construită pe teritoriul României, despre inginerul Anghel Saligny, despre canalul Bega - Dunăre, care a făcut din Timişoara primul oraş cu trafic fluvial şi alte evenimente şi personalităţi neaoşe "cu care ar trebui să ne mândrim", spune acesta.
La sfârşitul lui 2010, cifra de afaceri a restaurantului a fost de 110.000 de euro, iar în 2011 proprietarul aşteaptă o creştere de 15%.
"Aş vrea să mai deschid încă trei localuri în Bucureşti şi unu la Braşov, dar asta după ce acest restaurant va merge de la sine", spune proprietarul.
Un meniu de prânz la ofertă costă 20 de lei la Babadochia şi conţine o ciorbă, un fel principal şi un desert. O cină poate ajunge la 100 de lei de persoană dacă vă delectaţi cu vită folozofală cu sos de smântână, măsline şi ciuperci (49 de lei) la care asortaţi un pahar de Fetească Neagră de la Cramele Hallewood (sticla costă 55 de lei) şi terminaţi cu un desert tipic românesc, plăcinta Babadochia (12 lei), o combinaţie inedită între o plăcintă cu brânză dulce şi stafide şi o plăcintă cu mere, servite una peste cealaltă.
