Azi se va termina o nouă ediţie a târgului de orologerie de la Basel, BaselWorld, un eveniment mamut care se ţine de aproape o sută de ani, în care 1.500 de expozanţi încearcă să le ia ochii şi banii celor peste 150.000 de vizitatori, de la simpli curioşi care au plătit 60 de euro pentru o zi de expoziţie, până la oameni de afaceri şi buyeri globali.
Standuri care în unele cazuri ajungeau să coste chiar şi 10 milioane de euro şi care aveau încorporate acvarii uriaşe în care se plimbau relaxat meduze, parteneriate cu „zei“ ai zilelor noastre precum David Guetta, poate cel mai cunoscut DJ al momentului, sau Cara Delevingne, modelul care este văzut ca următoarea Kate Moss, materiale extreme, funcţii spectaculoase destinate pentru scafandrii profesionişti sau piloţii adevăraţi, şampanie scumpă şi macarons delicioase, toate au făcut parte din arsenalul de seducţie al companiilor de ceasuri prezente la Basel care se luptă pentru un loc mic, dar mai disputat ca niciodată: încheietura mâinii a milioane de consumatori.
Dacă în ianuarie la Salonul de Orologerie de la Geneva invitatul nepoftit a fost francul cel puternic, acum la Basel, eveniment care se desfăşoară în perioada 19-26 martie, cel care a stricat petrecerea de lux a fost gigantul american Apple, care s-a decis să intre în această luptă prin lansarea unui ceas inteligent.
Elveţienii şi-au învăţat însă lecţia din anii ’70-’80 când revoluţia quartzului, a ceasului cu baterie, aproape a măturat tradiţia ceasurilor mecanice, aşa că nu mai privesc de la înălţimea meşteşugului lor noile „jucărele electronice“. Ce strategii plănuiesc maeştrii orologeriei pentru a-şi menţine supremaţia pe o piaţă globală a ceasurilor de circa 50 de miliarde de euro?
„Industria elveţiană de ceasuri reprezintă 55% din valoare, dar numai 2,5% din volume. Volumele sunt chinezii. Această industrie are a treia cea mai importantă contribuţie la exporturile Elveţiei după farma şi maşini. Dintr-un total de exporturi de 208 de miliarde de franci elveţieni, industria farma reprezintă 40,95%, maşinile sunt 29,05%, iar industria ceasurilor este de 11%“, spune Walter von Kanel, preşedintele Longines, al patrulea cel mai mare jucător din industria ceasurilor elveţiene, într-un interviu acordat ZF. Walter von Kanel este una dintre cele mai respectate figuri din industria ceasurilor elveţiene, Longines fiind una dintre cele şase companii care reuşesc anual să scoată mai bine de un miliard de franci elveţieni din vânzarea de ceasuri.
Von Kanel este liniştit pentru că Longines domină segmentul său de preţ, cuprins între 1.500 şi 3.000 de franci, zonă în care puţine ceasuri inteligente intră.
„Este foarte dificil să te baţi pe acest segment de ceasuri inteligente cu Apple“, mai spune şeful Longines, firmă care face parte din grupul Swatch, cel mai mare jucător din industria ceasurilor.
Noi facem artă
Din „aerul rarefiat“ al ceasurilor Hublot, brand care este în portofoliul conglomeratului de lux LVMH, Ricardo Guadalupe, directorul general al mărcii care a inventat aurul care nu se zgârie special pentru ceasurile sale, spune că piesele sale sunt opere de artă.
La preţuri cuprinse între 5.000 şi 25.000 de franci, Hublot pare la rândul său ocolit de furtună, dar Ricardo Guadalupe urmăreşte fenomenul.
„Ar putea fi cel mai dificil moment pentru industria de ceasuri elveţiană. În anii ‘70-’80 când am avut criza quartzului, o treime din joburi au fost şterse, aproape 50.000 de locuri de muncă pur şi simplu au dispărut. Acum mai lucrăm în acest domeniu 60.000 de oameni. Cred că cel mai ameninţat segment de preţ de această tendinţă este categoria de 200-500 de franci, dar pe de altă parte poate fi şi o oportunitate. Poate vor fi atraşi cei care nu poartă ceasuri. Aici ar putea fi marea oportunitate“, a spus Ricardo Guadalupe.
Între timp, alţi producători de ceasuri au decis să facă primii paşi spre „jungla“ ceasurilor inteligente. Cel mai important anunţ făcut anul acesta la Basel a venit din partea TAG Heuer, un alt brand din portofoliul LVMH, care până la finalul acestui an a promis că va dezvolta un ceas în parteneriat cu Intel şi Google.
Care este diferenţa între un TAG Heuer şi un Apple?
Anunţul a fost făcut de nimeni altul decât Jean-Claude Biver, o legendă în industria de profil, şeful diviziei de ceasuri din cadrul LVMH, preşedintele consiliului de administraţie al Hublot şi directorul TAG Heuer.
„Am zis că începem conferinţa la 14:00, începem la 14:00“, şi-a deschis speach-ul Biver într-o sală în care abia mai puteai respira din cauza mulţimii adunate.
„Acesta este cel de-al 40-lea târg pentru mine iar eu însumi sunt de 40 de ani în această afacere, dar acum voi face cel mai important anunţ din viaţa mea“, a mai spus Biver, care s-a limitat doar la anunţa parteneriatul, fără a da niciun detaliu legat de cost sau de funcţii ale următorului ceas al TAG Heuer.
„Acesta va fi primul ceas elveţian inteligent de lux. O vorbă chinezească spune că numai peştii moţi merg în acelaşi sens cu curentul. Noi niciodată nu vom fi un peşte mort. La finalul anului vom arăta ceasul. Poate să fie octombrie, noiembrie, decembrie, dar vă vom invita. Atunci veţi şti ce funcţia va avea, cât va costa. Acum am anunţat doar parteneriatul. Diferenţa majoră dintre ceasul Apple şi ceasul TAG este că unul este un ceas Apple iar celălalt va fi un TAG“, a mai spus Biver, care cu ocazia acestui eveniment a adus o roată imensă de brânză din producţia personală pe care s-o împartă cu invitaţii săi şi cu reprezentanţii Intel şi Google.
„Brânza este numai pentru prieteni. Este brânză făcute de mine, cu laptele de la cele 86 de faci pe care le am şi este cea mai bună brânză din Elveţia“, a mai spus Biver.
Cine nu ar vrea un ceas cu o componentă smart?
Şi alte branduri elveţiene au îmbrăţişat această tendinţă, tot de frica de a nu mai trece încă o dată prin drama quartzului din anii í70-í80.
Reprezentanţii Frederique Constant au lansat şi ei un ceas inteligent cu aspectul unui ceas tradiţional mecanic care are funcţii precum monitorizarea activităţii sau a orelor de somn.
„Acum jumătate de an toţi spuneau că nu se vor implica în acest domeniu. În 2-3 ani mulţi îşi vor da seama că au greşit subestimând acest val, dar atunci va fi deja prea târziu. Poate şi Patek Philippe (cel mai exclusivist brand de ceasuri elveţiene ñ n.red.) se va schimba. Până la urmă cine nu şi-ar dori un ceas care să aibă şi această componentă smart?“, spune Peter Stas, directorul general executiv al Frederique Constant. El crede că în termen de 3-5 ani de zile, cam 30-50% dintre toate ceasurile vor avea o componentă de conectivitate.
„Vedem acest lucru şi ca pe o ameninţare, dar şi ca pe o oportunitate. Ceea ce trăim acum este similar cu ceaa ce s-a întâmplat în anii í80 când am avut criza quartzului. Acum nu vorbim doar de un ceas, ci vorbim de platforme globale aşa cum sunt Apple şi iPhone. Ceea ce se întâmplă acum este subestimat şi prost înţeles de mulţi din industrie“, a mai spus Stas.
Şi o premieră românească
O altă premieră a târgului de la Basel a fost lansarea Vector Watch, un produs care-i are în spate de Radu Georgescu, fondatorul Gecad, şi pe antreprenorul Andrei Pitiş.
Vector Watch a fost finalizat în trei luni de zile, este produs în China, toată cercetarea pentru acest proiect fiind demarată în urmă cu un an de zile. Pe lângă funcţii precum cronograful (ceasul poate arată simultan ora exactă şi poate funcţiona şi ca un cronometru ñ n.red.), accesul în timp real la fluxurile de ştiri selectate, posibilitatea de a citi mesaje, urmărirea şi organizarea activităţilor zilinice, ceasul este şi rezistent la apă cu o adâncime de 50 de metri. De asemenea, ceasul permite afişarea mai multor fusuri orare şi se actualizează automat odată cu telefonul la ora exactă din destinaţia în care se află purtătorul.
Ceasul, care vine în două forme, dreptunghiulară şi rotundă, are un preţ de 199 dolari, respectiv 349 de dolari, principalul său atuu fiind o baterie care-i permite să funcţioneze 30 de zile.
„Ceasul este un camarad pentru smartphone. Îmi face viaţa mai uşoară iar pentru că-ţi aduce aceste beneficii poţi pe termen lung să renunţi la acel Vacheron Constantin (manufactură elveţiană cu o tradiţie neîntreruptă de 260 de ani - n.red.). Oamenii se vor obişnui cu acest ceas iar când forma va fi acceptată va deveni accesoriul numărul unu. Este o piaţă complet nouă. Unii care nu poartă ceasuri ar putea începe să poarte. Dacă cea mai mare companie din lume îşi pune banii pe asta, te păcăleşti dacă nu crezi că este o treabă cât se poate de serioasă. Proiectul a costat câteva milioane de dolari“, a spus Joe Santana, CEO al Vector Watch, fost CEO şi preşedinte al producătorului de ceasuri Timex. Potrivit acestuia, compania speră să ajungă în primul an la comenzi de circa 100.000 de unităţi, abia din al doilea an ceasul urmând să fie lansat şi pe piaţa din China din cauza limitărilor legate de limbă.
Dar de ce aş cumpăra un ceas când am pe telefon informaţiile?
Pe de altă parte, sunt şi multe companii care deocamdată analizează fenomenul.
„Sunt primele generaţii de smart watch-uri şi din păcate primele generaţii sunt eşecuri. Sunt drăguţe, dar de ce mi-aş cumpăra aşa ceva? Când Apple a prezentat Iphone-ul, reacţia a fost wow. La smartwatch nu a fost la fel. Tehnologia încă nu este acolo unde ar trebui. Smartwatch-ul îmi arată de fapt acum nişte informaţii pe care oricum eu le am în telefon. De ce aş face trecerea de la telefon la ceas? A, dacă aş avea un ceas care să-mi monitorizeze tensiunea, iar la primele probleme să trimită prin intermediul telefonului un mesaj la doctor, atunci da, aş putea discuta despre o funcţie utilă. Smart watch-urile nu sunt interesante acum din punct de vedere al ceasului“, spune Paolo Marai, preşedinte şi CEO al Vertime, responsabil pentru mărci de ceasuri precum Versace sau Ferragamo.
O grămadă de probleme
În plus, nebunia creată de Apple cu ceasul inteligent nu este singurul lucru care le dă bătăi de cap producătorilor de ceasuri elveţiene. Anul trecut, industria a crescut cu doar 1,9%, un procent foarte slab faţă de creşterile de două cifre din anii anteriori. China, una dintre cele mai mari pieţe pentru majoritatea producătorilor de ceasuri de lux trece prin propria sa criză declanşată de eforturile guvernului canalizate în direcţia anticorupţiei. Cadourile în ceasuri scumpe atât de îndrăgite de oficialii chinezi se pedepsesc acum cu ani de închisoare, lucru care automat a avut un impact asupra vânzărilor.
Criza francului elveţian a făcut ca ceasurile de lux să devină şi mai inabordabile pentru piaţa europeană, o zonă oricum caracterizată printr-o creştere economică timidă. Prăbuşirea preţului petrolului le dă bătăi de cap producătorilor de ceasuri în pieţele din Orientul Mijlociu. Chiar şi piaţa din SUA s-a contaminat de acest efect, în ciuda redresării economice spectaculoase pentru că peste Ocean mulţi bani să făceau din gazele şi petrolul de şist, devenite peste noapte nesustenabile din punctul de vedere al costurilor. Ruşii, alţi mari iubitori de ceasuri de lux, trec şi ei printr-o perioadă puţin spus delicată, iar regiunea este la rândul său contaminată de spectrul unui conflict, context în care achiziţiile de ceasuri extravagante pot suporta o amânare.
„Este un moment foarte provocator“, admite Paolo Marai.
Cu toate acestea, „Olimpul“ ceasurilor de lux încearcă să menţină aura de poveste care a transformat această industrie într-un subiect de fascinaţie mondială.
Altfel cum poţi să-ţi explici ceasuri de 40 de milioane de dolari, cum a fost cel expus de Graff la Basel, executat în totalitate din diamante, sau piese de 2,5 milioane de dolari cum a fost un model realizat de Patek Philippe a cărui producţie durează doi ani de zile şi pentru care deja au fost plasate 6 comenzi?
