Când primele frunze încep să se îngălbenească, la crame se ştie că a venit vremea culesului. Recolta este mai puţină în acest an, însă mai bună calitativ, iar producătorii de vin premium nu pot decât să profite. Dacă în trecut erau nevoiţi să taie unii ciorchini astfel încât cei rămaşi să aibă parte de cantitatea optimă de substanţe din sol, acum natura şi-a făcut singură treaba. Strugurii rămaşi sunt cei mai buni, iar proprietarii se declară mulţumiţi. "Producţia vinului începe de fapt cu degustatul strugurilor. Atunci începe să funcţioneze imaginaţia", spune scoţianul John Kolasa, considerat unul dintre cei mai experimentaţi oameni din lume în producţia vinului. El conduce cele două proprietăţi pe care proprietarii Casei Chanel, fraţii Alain şi Gerard Wertheimer, le deţin la Bordeaux.
La fel ca şi în Bordeaux, şi în România proprietarii companiilor din domeniu s-au gândit că cel mai bine este să promoveze noile soiuri premium direct în cramă. Şi dacă aceasta este nouă şi complet diferită de "clasicul" conac sau castel, cu atât mai bine. Noile crame construite în România încearcă stilul modern, minimalist, pe care vor să-l ancoreze, pe cât posibil în specificul zonei. Una dintre cramele noi care au încercat acest model este Liliac.
"Este o investiţie austriacă într-un loc de tradiţie din Transilvania. S-a încercat integrarea într-un mediu tradiţional şi pitoresc cum este cel din Comuna Batos, judeţul Mureş, o viziune modernă, minimalistă, care să nu perturbe valorile locale, dar să exprime şi conceptul investitorilor", spune Ioana Micu, director executiv al AMB Wine Company. Acţionarii, austriecii de la AMB Wine, au intrat în industria vinului în 2010 când au cumpărat de la câţiva investitori români 38,3 hectare de viţă-de-vie. Compania ar vrea însă să ajungă la 65 de hectare, suprafaţă pe care o consideră optimă pentru un producător premium. Conceptul din spatele acestei construcţii a fost "transpunerea valorilor tradiţionale, a legendelor şi a elementelor naturale în timpul actual". Asta a presupus o investiţie de 4 milioane de euro, bani care au mers în reabilitarea suprafeţelor de vie achiziţionate, plantarea altora noi, construcţia cramei şi a cabanei pentru degustare. Proiectul a implicat atât arhitecţi din Austria, cât şi din România. Prima parte a construcţiei a durat aproximativ un an, iar pentru extindere (de la 100.000 de litri la 350.000 de litri de vin) se va mai lucra circa un an şi jumătate.
Cei care au construit noile crame se uită cu un ochi critic la predecesoarelor lor.
"Cramele tradiţionale au pierdut contactul cu piaţa şi standardele internaţionale, investitorii noi şi în special cei străini au început să exploateze resursele naturale şi oportunităţile pe care le oferă România ca ţară viticolă. Rezultatul acestor noi investiţii este că, pe lângă producţia de masă existentă şi producţia micilor crame, începe creşterea sectorului de vin premium cu reputaţie internaţională", spune Alfred Michael Beck, investitorul în crama Liliac.
Tot austriecii au încercat să-şi impună noul stil din domeniul cramelor la Dealu Mare (judeţul Buzău), de-a lungul Paralelei 45, alături de zone precum Bordeaux sau Toscana.
"Stilul arhitectural este o combinaţie între stilul clasic şi modern care se armonizează perfect şi cu construcţia conacului Dorobanţu realizată de celebrul arhitect Ion Mincu", spune Walter Friedl, reprezentantul grupului de investitori de la LacertA Winery. Investiţiile în cramă s-au ridicat la peste 8 milioane de euro, fonduri concretizate în construcţia cramei, replantările şi dotarea cu utilaje. Conacul a fost construit în anul 1901 după planurile arhitectului Ion Mincu şi a fost renovat de actualii proprietari.
Crama a fost construită pe parcursul a doi ani, iar arhitecţii au fost tot austrieci. Austria este de altfel ţara care a trimis cei mai mulţi turişti străini în vizită la crama Lacerta, potrivit informaţiilor oferite de companie.
Înapoi în trecut
În timp ce cramele noi îşi etalează stilul minimalist, producătorii locali vechi încearcă modeul francez şi îşi arată castelul sau crama veche de sute de ani.
Cel mai celebru castel local din industria locală a vinului este cel de la Cetatea de Baltă, deţinut de Jidvei. Situat în inima Transilvaniei, castelul Jidvei a fost restaurat de actualii proprietari, familia Necşulescu, după modelul original şi este folosit pentru promovarea vinului la parteneri. Castelul nu este deschis turiştilor. Situat pe un deal este ascuns de porţi înalte, însă arată - aşa-cum te-ai aştepta - cu armuri şi piei de urs, tablouri şi mobilă veche. Mai multe turnuri stau de strajă, curtea interioară este bine îngrijită, iar cele câteva camere în care se pot caza partenerii au şi ele mobilier şi ceasuri vechi, opaiţe şi ulcioare (ornamentale) în baie. Din camere se poate ieşi pe o terasă şi de aici într-o pajişte imensă de unde se vede întreaga aşezare.
Încărcată de istorie şi la fel de discret aşezată este şi crama Beciul Domnesc a producătorul Vincon, deţinut de Luchi Georgescu. Crama are formă de cruce şi a fost construită în timpul lui Ştefan cel Mare, dintr-o piatră specială care se găseşte numai în această zonă. Piatra păstrează aceeaşi temperatură (10-12 grade Celsius) pe parcusul întregului an şi aceeaşi umiditate, iar aici îşi ţine Vincon vinoteca, pe care şi-o evaluează la câteva milioane de euro şi care numără aproximativ 100.000 de sticle. Cea mai veche este din 1949.
Încă de la intrare se simte încărcătura puternic istorică a locului. Un cap de bour se află deasupra uşilor din lemn refăcute după modelul original, iar o inscripţie aminteşte că a fost construită în timpul lui Ştefan cel Mare.
Peste tot s-a dezvoltat o bacterie care generează mucegai nobil, "amprenta" vinurilor de colecţie. Georgel Costache, directorul general al Vincon Vrancea, explică faptul că un vin de vinotecă se recunoaşte după acest mucegai de pe sticle, mai exact după faptul că dacă încerci să-l ştergi cu mâna nu reuşeşti.
Vinurile păstrate în astfel de încăperi au nevoie de linişte, astfel că uşile Beciului Domnesc se deschid pentru foarte puţină lume, iar pentru cei care intră sfatul proprietarilor este să se vorbească cât mai încet.
Vincon vea să-şi întărească poziţia pe piaţa vinurilor superpremium prin lansarea gamei Ambrosio în perioada următoare.
Recolta se adună la Dealu Mare, Iaşi sau în zona Târnavelor, dar nici în Bucureşti proprietarii de magazine specializate nu stau cu mâinile în sân, ci pregătesc şi ei vinuri de colecţie "pour les connaisseures".
Cristian Preotu, director asociat Le Manoir, spune că va lansa la rândul său o cramă de vinuri din cadrul Boutique Comtesse du Barry, de pe strada Episcopiei.
"Este o cramă pentru cunoscători, care pot aprecia un vin sau o şampanie de colecţie. Crama va prezenta o colecţie de vinuri şi şampanie de colecţie ajunse acum la apogeu pentru a fi degustate. Unele dintre ele sunt cotate cu 100 de puncte Parker. De asemenea, există şi o colecţie de vinuri românşti de vinotecă de la case precum Davino, Ştirbey sau SERVE", a spus Preotu.
Totodată, el anunţă că va lansa patru sortimente de vinuri australiene, create de Michel Chapoutier, un cunoscut producător de vinuri din Valea Ronului şi Alsacia. "Sunt vinuri roşii, seci, cu caracter ferm şi arome bine evidenţiate, ce se asociază perfect cu preparate din carne roşie şi vânat, ori cu brânzeturi maturate", spune Preotu.
