Style

Noua "religie" a executivilor: Cum s-au transformat squash-ul, padel-ul sau pilates-ul în obsesiile mediului de business

28 nov 2015 2754 afişări de Corina Mirea
Din aceeaşi categorie

„Transpiraţia este slăbiciunea care părăseşte trupul“, scrie pe tricoul lipit de corp. Este al doilea tricou „lucrat“ în mai puţin de o oră. Este dependenţa de zi cu zi, mai puternică decât cafeaua. Efortul de a ţine un business în mâini îţi macină mintea, dar ai nevoie de testarea limitelor trupului pentru a te elibera de „demoni“. Mişcă-te, for­ţează-te, concurează cu tine însuţi şi cu alţii, scoate slăbiciunea din tine şi te vei purifica. Nu sunt incantaţii, ci nevoi ale omului urban care au făcut din sport un fel de religie şi din sala de antrenamente noua biserică. Fie că este vorba despre terenul de squash, de padel sau de tenis, fie că este vorba despre echitaţie, surfing sau pilates, sportul a devenit refugiul preferat al executivilor, mai ales că acum nici acesta nu mai ţine cont de sezon.

„Conceptul de indoor sport a început să prindă contur pe piaţa din România în urmă cu 15 ani, când marile hoteluri din Capitală au permis clienţilor care nu erau cazaţi la ei să frecventeze cluburile de sănătate deschise în cadrul acestora. Trendul a avut un start destul de timid în rândul bucureştenilor, expaţii fiind cei care frecventau pentru început aceste spaţii“, spune Mihai Popa, directorul operaţional al Stejarii Country Club.

Totuşi, românilor nu le-a luat mult timp până să preia ideea de a practica un sport într-un spaţiu închis. Deşi nu se poate spune acelaşi lucru despre educaţie, infrastructură sau sănătate, în sport, în zona de food sau cea de fashion România nu lasă să îi scape nimic şi se aliniază la metropolele vestice. Iar asta se vede şi în numărul tot mai mare de centre de sport construite pe plan local. Acum aproape că nu mai există hotel care se respectă fără o piscină sau o sală de fitness, iar doar piaţa de fitness a ajuns să numere peste 500 de centre cu afaceri care trec de 140 de milioane de lei anual.

Dar gusturile se schimbă, iar dependenţii de sport nu se mai mulţumesc doar cu a alerga pe bandă sau a trage de fiare, ci vor activităţi tot mai complexe, inedite, activităţi care să le permită să rămână parte a unui cerc restrâns.

În general, cei care frecventează noua generaţie a centrelor de sport sunt persoanele cu vârste cuprinse între 35 şi 50 de ani, acelea care au deja o familie şi o carieră bine stabilită, care caută să se deconecteze de la presiunea deadline-urilor sau de la zecile de mailuri care le inundă smartphone-urile. Nu au nevoie de mai mult de 30 de minute pentru asta, timp în care squash-ul, spre exemplu, un sport apărut la începutul secolului al 19-lea în Marea Britanie, îi ajută să piardă 600 de calorii. Poate fi practicat de oricine, nu necesită o pregătire anterioară, însă mulţi nu se mulţumesc doar cu practicarea sportului în regim de agrement, ci încep să participe şi la competiţii. Nu degeaba acest sport este unul dintre preferatele lor. Se practică la simplu sau la dublu, context ideal pentru a mai face puţin networking.

„Squash-ul este un sport foarte rapid, care necesită o cantitate considerabilă de energie şi de atenţie. Pentru a ajunge să joci la nivel profesionist este nevoie atât de o iniţiere alături de un antrenor calificat, care să te înveţe mişcările corecte, dar şi de perseverenţă. Nu există un număr prestabilit de antrenamente pe săptă­mână pentru a realiza performanţe, însă sunt recomandate minimum două-trei antrenamente de pre­gătire atât pe terenul de squash, cât şi în sala de fitness“, precizează Horia Naumescu, antrenor de squash al Stejarii. Iar pentru fiecare antrenament de o oră sportivii lasă 30 de euro la club.

Dar executivii mai au şi padel-ul, un sport asemă­nă­tor tenisului care se des­făşoară pe un teren mai mic, escaladările, echitaţia, skydiving-ul sau surfing-ul indoor şi pilates-ul - toate sunt sporturi care au devenit populare în România abia în ultimii ani. Şi nu sunt ieftine. O lecţie privată individuală de padel este peste 20 de euro pentru membrii clubului Stejarii, una de escaladare costă 35 de euro, iar pentru pilates un club precum W by World Class (segmentul de lux al brandului pentru piaţa locală) clienţii plătesc privilegiul intimităţii. Intrarea într-un astfel de club este limitată, W by World Class având disponibile varianta abonamentului de membru, care include acces nelimitat la orice activitate şi parcare gratuită pentru 1.050 de euro în regim full time sau pachetul VIP în care sunt incluse vestiarul privat, serviciul de curăţătorie şi un valet pentru parcare. De aici reiese şi nivelul tot mai sofisticat al românilor care consumă sport, în special al oamenilor de business şi cererea tot mai mare pentru pilates, activitate pe care W pune mare accent.

„Pilates este un sport practicat de peste 20 de milioane de persoane din lumea în­treagă. Este un tip de antrenament care are scopul de a creşte rezistenţa fizică şi mentală, de a îmbunătăţi forţa şi flexibilitatea musculară şi de a reda coloanei şi articulaţiilor mobilitatea lor funcţională“, spune Sara Bu­curescu, instructor de group fitness şi antrenor personal la W by World Class. De înţeles, în contextul în care cea mai mare parte a clien­ţilor sunt cei care stau mult la birou, în maşină sau în avion. Pilates-ul este una din­tre acele arte ale sportului ce ţine loc şi de medi­ta­ţie. Dar nu fiţi induşi în eroa­re de mişcările line. Sub piele, muşchii plâng. Pentru a uita de agitaţia de peste zi, ai nevoie de un alt fel de agitaţie. Slăbiciunea trebuie să părăsească trupul.