Revoluţie în fonduri mutuale: Comisia Europeană vrea ca acestea să fie garantate ca şi depozitele bancare

Investitorii în fonduri mutuale sunt printre cei mai dezavantajaţi clienţi din mediul investiţional pentru că nu beneficiază de niciun fel de protecţie în cazul în care instituţia care le depozitează averea din fonduri ar intra în faliment.

În fondurile mutuale româneşti investesc peste 220.000 de investitori, dintre care peste 100.000 au intrat în ultimii doi ani, plasându-şi banii în special în fonduri monetare, care au fost promovate de bănci la pachet cu depozitele.

Investitorii la Bursă, în număr de 86.000, sunt protejaţi de Fondul de Compensare dacă brokerul la care au deschis contul de tranzacţionare dă faliment, în timp ce clienţii băncilor au peste 15 milioane de depozite şi conturi curente garantate în limita maximă a 100.000 de euro.

Discrepanţa este cu atât mai mare cu cât fondurile mutuale se adresează investitorilor mici, de retail, iar în ţările din Vest acestea sunt la fel de populare ca investiţiile la Bursă.

În contextul crizei financiare, al turbulenţelor din sectorul bancar, dar şi al cazurilor de fraudă apărute în ultimii ani, care au adus pierderi investitorilor (cazul Madoff din SUA), Comisia Europeană a considerat necesară modificarea Directivei privind schemele de compensare a investitorilor, neactualizată din 1997.

Astfel, Bruxellesul poartă negocieri în prezent cu administratorii de fonduri, băncile şi autorităţile de supraveghere din statele Uniunii Europene pentru a introduce investitorii în fonduri mutuale în schemele de compensare.

Potrivit proiectului de directivă, cazurile pentru care aceşti investitori pot pretinde compensaţii de până la 50.000 de euro sunt atunci când au suferit pierderi din cauza incapacităţii (falimentului) băncii depozitare sau unei părţi terţe căreia i-au fost încredinţate activele fondului, de a rambursa fondului resursele care îi aparţin şi imposibilităţii de a-i restitui instrumentele (acţiuni, obligaţiuni) care îi aparţin.

Surse oficiale de pe piaţa locală de capital susţin că o astfel măsură de protecţie "nu se justifică pentru că legislaţia românească de pe piaţa de capital oferă garanţia că activele fondurilor mutuale sunt ţinute separat de depozitele bancare şi nu fac parte din masa credală în cazul falimentului". Mai mult, resursele pentru compensare vor fi plătite de administratori din activele fondurilor, fapt ce va cauza o scădere a activelor, mai susţin sursele. La finele anului trecut, cele peste 50 de fonduri mutuale aveau active nete totale de circa 5,5 mld. lei, cea mai mare parte fiind plasată în fonduri monetare care investesc aceşti bani în depozite bancare. Banii investiţi de fonduri monetare în depozite nu sunt garantaţi.

De aceeaşi părere este şi Florin Dolea, directorul executiv al societăţii Pioneer Investment, cu active în gestiune de 28,4 milioane de lei.

"Riscul de faliment al băncii depozitare este cel mai mic risc la care se expune investitorul în fonduri mutuale, astfel că nu cred că această măsură va avea un impact dacă va fi introdusă. Trebuie adăugat că orice soluţie trebuie să ia în calcul un raport proporţional între riscurile acoperite şi costurile generate", a spus el.

Depozitarul, banca ce verifică periodic valoarea activelor deţinute de fonduri şi le păstrează în custodie activele, s-a dovedit a fi veriga slabă în majoritatea cazurilor de fraudă apărute în industria fondurilor de investiţii. În SUA, schema Ponzi construită de Benrnard Madoff trimitea clienţilor date privind randamentele fără a fi certificate de vreun depozitar, în timp ce în România falimentul Fondului Naţional de Investiţii a fost posibil şi pentru că fondul funcţiona fără depozitar.

Chiar dacă investitorii în fonduri mutuale vor deveni "compensabili", este destul de neclar cum anume îi va despăgubi Fondul de Compensare.

Fondul de Compensare a Investitorilor din România a strâns în cei cinci ani de funcţionare resurse de aproape 3 milioane de euro pentru despăgubirea clienţilor unui broker intrat în faliment.

Suma de 3 milioane de euro a fost strâns sub formă de contribuţii anuale de la brokeri şi bănci care tranzacţionează la Bursă.

În acest an, Fondul de Compensare trebuie să mai strângă 300.000 de euro de la brokeri pentru a asigura un plafon de compensare de 15.000 de euro/investitor.

Deşi brokerii contribuie de cinci ani la Fondul de Compensare, până în prezent niciun investitor nu a fost compensat chiar dacă au existat cazuri de faliment.

Un caz controversat a fost cel al casei de brokeraj Mobinvest din Oradea.

În urma neregulilor descoperite la Mobinvest, CNVM a cerut acţionarilor dizolvarea societăţii şi a blocat conturile de lichidităţi şi cele cu instrumente financiare timp de mai multe luni. În perioada cât conturile au fost blocate, Bursa a scăzut cu peste 50%, aducând pierderi investitorilor captivi în conturile blocate.

Anul trecut, un grup de peste o sută de investitori, foşti clienţi ai societăţii de brokeraj, au obţinut în instanţă daune în valoare de 7,5 milioane de lei pe care trebuie să le primească de la CNVM şi de la Mobinvest.

La instanţele judecătoreşti şi nu la Fondul de Compensare au apelat şi investitorii păgubiţi de frauda de 200.000 de euro de la sucursala din Deva a societăţii Broker Cluj. În prezent, investitorii au deschise procese în instanţă pentru a-şi recupera pierderile.