UPDATE. Dacă Petrom nu se privatiza, astăzi vorbeam de benzină de 8 lei litrul, nu de 6 lei - FP
Petrom este unul dintre exemplele bune ale privatizărilor din România, fără de care cotaţia benzinei ar fi putut urca la 8 lei pe litru, faţă de 6 lei cât este în prezent, afirmă Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP). Fondul Proprietatea deţine 20% din acţiunile Petrom.
"Poate că statul român nu trebuia să vândă pachetul majoritar, dar în 12 luni de la privatizare compania a trecut de la pierderi de 240 de milioane de euro la profit de 400 de milioane de euro. Rezultatele acestea nu au fost obţinute prin restructurări semnificative ci prin management bun şi tăieri de costuri", susţine Konieczny.
UPDATE: În anul 2003, înainte de privatizare, Petrom a raportat un profit net de 144 mil. lei, iar singurul an în care compania a raportat pierderi a fost 2004, după ce a fost preluată de către OMV, când a raportat un rezultat negativ de 974 mil. lei, din cauza constituirii unor provizioane şi a unor modificări în evaluarea activelor, conform rapoartelor financiare.
Petrom a scumpit din nou benzina vineri, pe fondul avansului record al barilului de petrol pe pieţele internaţionale, litrul depăţind în premieră nivelul de 6 lei, pentru cel mai scump sortiment. Scumpiri similare au fost efectuate şi de Rompetrol şi Lukoil.
Barilul explodează pe pieţele externe. Benzina trece de 6 lei în două reţele
Statisticile europene arată că petroliştii din România se numără printre cei mai grăbiţi când vine vorba de aplicat creşteri de preţ, piaţa locală situându-se pe una dintre primele zece poziţii în topul european al scumpirilor la pompă în perioada 03.01.2011 - 04.04.2011. Astfel, benzina din România s-a scumpit mai mult decât cea din Austria, Italia, Polonia sau Bulgaria, ţări mai sărace în resurse comparativ cu piaţa locală, care îşi asigură circa jumătate din necesarul de petrol din producţia proprie.
"Noi nu mai controlăm Petrom. Acesta este un handicap extraordinar. Am pierdut această companie. Ungaria de exemplu poate să facă prin MOL politica economică pentru că are parteneri nu numai de dialog, dar şi de acţiune. Pe de altă parte, Bulgaria şi-a folosit capacitatea de negociere. Aici intervin şi relaţiile diplomatice şi modul în care negociezi cu partenerii tăi", spune Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe.