Bancherii acuză politicienii pentru atacul din 2008 şi spun că intervenţia BNR a adâncit recesiunea

Autor: Ovidiu Tempea - Mediafax 20.04.2011

Votarea legii privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor a fost catalizatorul atacului asupra monedei naţionale din octombrie 2008, iar intervenţia promptă a BNR a avut ca efect ulterior agaravarea recesiunii atât în 2009, cât şi în 2010, afirmă analiştii macro şi din băncile comerciale.



"Tipul de eveniment declanşator al atacului (din octombrie 2008 - n.r.) a fost decizia de propunere şi votare a creşterii salariilor profesorilor cu 50% (...) Factorul politic a avut un rol destul de important. A acţionat în decuplare faţă de climatul tensionat de atunci, iar actorii micro (băncile comerciale - n.r.) au încercat să maximizeze profitul dintr-o situaţie de fapt", a spus Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD- Groupe Societe Generale şi coordonator al diviziei de pieţe financiare, la dezbaterea lucrării "Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţia băncii centrale", prezentată la sediul BNR de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului băncii centrale.

Pe de altă parte, Cercel a respins ideea unui atac concertat, cu un lider şi coordonator, mergând mai mult spre ideea că piaţa a anticipat potenţialul de devalorizare a monedei naţionale şi a acţionat în consecinţă.

Directorul BRD crede că explozia dobânzilor şi lipsa de lichiditate din octombrie 2008 au fost rezultatul mai multor factori, şi nu doar al intervenţiilor BNR pe piaţa monetară, menţionând emisiunile de titluri ale Finanţelor, care au plătit cu 2 puncte procentuale mai mult decât în septembrie şi reducerea limitelor de expunere dintre bănci, pe fondul tensiunilor şi problemelor cu care se confruntau băncile-mamă.

Lucian Coritoru este de acord că pieţele au reacţionat la deciziile incoerente ale politicienilor români, adăugând la votul privind salariile profesorilor şi declaraţiile că România nu va apela la împrumuturi de la FMI, dar şi perspectiva ca deficitul bugetar să se îndrepte spre 10% din PIB.

"Era clar că obiectivul intern a devenit prioritar, iar obiectivul extern a fost abandonat. N-a existat un lider (al atacului -n.r.), dar a existat un catalizator", a spus Coritoru.

Croitoru susţine în lucrarea publicată în urmă cu o lună că în octombrie 2008 a fost vorba de un atac speculativ, plecând de la mai multe criterii de evaluare, cum ar fi rata de depreciere pe un interval de câteva zile, valoarea vânzărilor din partea BNR şi nivelul ratelor dobânzilor.

Consilierul guvernatorului BNR apreciază că intervenţia BNR a fost un succes şi a evitat propagarea panicii pe piaţa internă.

Una dintre "victimele colaterale" ale episodului octombrie 2008, fostul vicepreşedinte al Bancpost Lucian Isar consideră însă că reacţia băncii centrale a fost exagerată faţă de o mişcare explicabilă a pieţei în raport cu fundamentele şi deciziile politice, iar însăşi intervenţia BNR a fost cea care a creat panică în piaţă.

"Dacă autorităţile nu s-ar fi panicat şi nu ar fi intervenit cum au făcut-o, atunci situaţia nu ar fi degenerat (...) Am calculat pe baza unui model că intervenţia BNR a potenţat cu 5 puncte procentuale descreşterea de PIB din 2009 şi cu 2-3 puncte procentuale în 2010", a spus Isar.

Fostul vicepreşedinte al Bancpost, forţat să părăsească acea poziţie după episodul octombrie 2008, crede că aşa-zisul atac a fost în fapt un "risc endogen", o rezultantă a mai multor factori care s-au intersectat în acea perioadă.

Şi analistul Aurelian Dochia a respins ideea unui atac speculativ, mizând mai degrabă pe o mişcare a cursului de echilibru către un alt interval.

"Nu sunt convins de definiţia prezentată a atacului speculativ. Atacul speculativ apare în momentul în care cineva mizează pe o creştere sau o scădere a cursului care nu este justificată de fundamentalele economiei. În situaţia din 2008 mi se pare că datele, dacă le punem pe o perioadă mai lungă, arată că există o tendinţă de trecere de la un nivel de echilibru la alt nivel de echilibru, care reflecta situaţia economiei româneşti", a explicat Dochia.

În primele patru zile de tranzacţionare din octombrie 2008, leul s-a depreciat în fiecare zi, ajungând de la 3,73 lei/euro la 30 septembrie, la 3,94 lei/euro pe 6 octombrie. Deprecierea cumulată pe 4 zile a fost de 5,6 procente în termeni nominali, adică 1,36% în medie pe zi. Nivelul de 3,94 lei/euro a reprezentat maximul zilnic al lunii octombrie şi al ultimelor 45 de luni.

Începând din 6 octombrie, BNR a intervenit pe piaţă iar vânzările nete până la finele acelei luni au fost de aproximativ un miliard de euro, potrivit studiului prezentat de Lucian Coirtoru.

Odată cu intervenţia BNR, dobânzile din piaţa interbancară au început să crească până la nivele de chiar 60%, iar o serie de bănci cu acces redus la lichiditate au început să transfere costurile către clientela nebancară.

Situaţia a fost aspru criticată de reprezentanţii BNR, iar banca centrală a modificat regulamentul de formare a indicelui ROBID/ROBOR.

Cu toate acestea, dobânzile au rămas înalte o perioadă foarte lungă după acel episod.

Potrivit analistului Florin Câţu, dobânzile la depozitele pe termen de 3-6-12 luni s-au păstrat peste 10% până la finele anului 2009, iar vârful în relaţia cu clienţii nebancari s-a înregistrat în perioada martie - mai a aceluiaşi an.

Câţu a arătat că teoria economică recomandă o creştere a dobânzilor în cazul unui atac valutar, şi o reducere imediată a acestora după depăşirea episodului, dar vorbeşte totodată de un prag peste care orice intervenţie poate afecta economia.

În urma scandalului declanşat în octombrie 2008, şeful trezoreriei UniCredit Ţiriac, Bogdan Mihoc, a părăsit banca, iar Lucian Isar şi-a pierdut poziţia de vicepreşedinte al Bancpost.

De asemenea, mai mulţi trezorieri au încetat să mai iasă public pentru a face comentarii pe marginea politicii monetare sau a perspectivelor macroeconomice.