Alegeri la BVB: care sunt priorităţile pentru viitorul Consiliu de Administraţie al Bursei

Din 2006, de când şi-au împărţit acţiunile bursei, brokerii se bat ca să o conducă. O dată la doi ani se vorbeşte despre ale­geri, se fac strategii, alianţe şi se pro­clamă schimbarea. Cu trei condu­ceri în ultimii cinci ani, bursa e tot la nivelul din 2005. Tranzacţiile medii cu acţiuni în 2011 au fost sub 10 milioane de euro, la fel ca şi în 2005, iar capita­li­zarea BVB la finalul anului este de 16,3 miliarde de euro, faţă de 15,3 mld. euro la finalul lui 2005, deşi între timp s-au listat Erste şi Fondul Pro­prietatea.

În schimb, numărul de conturi active la cumpărare era de aproape 11.000 la finalul lui 2005. În decembrie 2011 au mai rămas 2.600, adică mai puţin de un sfert. Pâlpâie luminile de avarie: bursa nu are investitori, nu are emitenţi noi, nu are anvergură şi credibilitate, nu este o sursă de finan­ţare pentru economie.

Lipsa de anvergură se reflectă cel mai bine în afacerile BVB pe 2011 care sunt în jur de 5 milioane de euro, com­pa­rabile cu ale unui supermarket de cartier. Piaţa totală de brokeraj nu de­păşeşte 15 milioane de euro pe an, iar fără o bursă puternică va rămâne aici.

Fondurile de acţiuni au active de 41 mil. euro, iar cel mai mare fond de ac­ţiuni nu trece de 10 mil. euro, fondurile străine spun că nu au în ce investi mai mult de 50 de milioane de euro pe piaţa românească, iar fondurile de pensii româneşti merg să investească la Viena, Varşovia, Paris şi Frankfurt, pentru că la Bucureşti nu mai au ce cumpăra. În acest timp, investitorii mici îşi închid conturile pentru că s-au săturat să meargă de cinci ori pe an la Fisc ca să-şi de­clare profiturile şi să plătească impozit.

Care este miza alegerilor de la bursă?

Luni, 9 ianuarie, vor fi din nou alegeri. 20 de candidaţi se bat pentru nouă locuri.

De ce sunt importante alegerile de la bursă? Pentru că cei care vor ajunge în Consiliu vor avea în mâini viitorul pieţei de capital din România. În func­ţie de deciziile lor, bursa româneas­că va recupera decalajul faţă de Polo­nia, Cehia şi Ungaria şi va deveni un mo­tor şi o sursă de finanţare pentru eco­no­mie sau va rămâne la nivelul actual, o piaţă marginală, cu câteva mii de investitori, unde o companie privată are dificultăţi să atragă câteva milioane de euro.

Cea mai mare provocare pentru cei care vor veni la conducerea bursei va fi să lase rivalităţile deoparte şi să lucreze împreună pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru dezvoltarea pieţei. Până acum acest lucru s-a întâmplat foarte rar. Au existat mereu ciocniri de interese şi disidenţe în Consiliul Bursei: brokerii mari cer reglementări cât mai pu­ţine şi modernizarea rapidă a siste­me­lor de tranzacţionare, brokerii mai mici se opun din cauza costurilor ridi­cate de implementare, unii vor co­mi­sioane mai mici, alţii vor comisioane mai mari ca să crească profiturile bur­sei. Unii au vrut produse structurate, alţii acţiuni străine. Viziunile diferă, iar de multe ori deciziile luate de cei din conducerea bursei s-au bătut cap în cap, cum a fost cazul pieţei OTC.

Esenţiale pentru dezvoltarea pieţei sunt şi relaţia bursei cu Guvernul şi cu CNVM. Conducerea bursei va trebui să-şi asume un rol mai activ în relaţia cu statul, să se lupte mai mult pentru ca ofertele de acţiuni promise de Guvern să se realizeze şi să asigure cele mai bune condiţii pentru derularea acesto­ra, pentru a nu se repeta eşecul Petrom.

Dan Paul şi Lucian Anghel încearcă să-l detroneze pe Farmache din funcţia de preşedinte al BVB

Şi relaţia cu CNVM, autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital, va trebui încălzită, iar cei din con­ducerea bursei va trebui să-i convin­gă pe membrii CNVM cât de impor­tan­te sunt deciziile care trebuie luate.

Nu în ultimul rând, noul Consiliu de Administraţie va trebui să găsească cea mai bună formulă pentru echipa de ma­nage­ment, pentru că sarcina im­ple­men­tării schimbărilor aprobate de CA va cădea asupra directorilor executivi. Bursa are nevoie de manageri cu expe­rienţă, care să-şi asume obiective clare şi să fie lăsaţi să le ducă la îndeplinire.

Demiterea fostului director general Valentin Ionescu în luna noiembrie, pe mo­tiv că acesta nu şi-ar fi îndeplinit cri­teriile de performanţă, a fost apogeul lup­telor din ultimii ani de la conducerea BVB. Decizia a ridicat multe întrebări la acea dată. Nimeni nu a explicat care erau criteriile de performanţă, în ce mă­su­ră au fost ele realizate şi care este respon­sabilitatea Consiliului şi a direc­to­rilor executivi pentru nerealizarea lor. Astfel de episoade nu fac decât să şifo­neze imaginea bursei şi să-i scadă credibilitatea în raporturile cu statul, cu CNVM sau cu investitorii şi emitenţii.

Cine va decide noua conducere?

În urmă cu doi ani, când a fost ales actualul Consiliu de Administraţie, bursa era controlată de firmele de brokeraj, care deţineau circa 85% din acţiuni, iar în Consiliul de Adminis­tra­ţie au ajuns reprezentanţii societăţilor care aveau cele mai multe acţiuni, pre­cum HTI Valori Mobiliare, Broker, Estinvest, IFB Finwest, Prime Tran­sac­tion sau Romcapital. Stere Farmache nu a avut nicio problemă în a obţine man­datul de preşedinte, în condiţiile în care nu avea la acea vreme o opoziţie sufi­cient de puternică.

Între timp, situaţia din acţionariat s-a schimbat. Acţiunile BVB au fost lista­te la mijlocul lui 2010, iar firmele de brokeraj au vândut pachete mari de acţiuni pentru a-şi acoperi pierderile operaţionale şi pentru a rezista pe piaţă, în condiţiile în care prăbuşirea din 2008 a pieţelor le-a lovit puternic afacerile. În schimb, fondurile de investiţii au acu­mulat pachete importante. Franklin Templeton, SIF Moldova sau fondurile austriecilor de la Erste au cumpărat pachete de până la 5% din acţiunile BVB, ING şi alte fonduri de pensii au cumpărat şi ele.

În ultimul an nemulţumirile noilor acţionari în legătură cu modul în care este administrată bursa au crescut. În aprilie 2011 un grup de acţionari a cerut ale­geri la bursă, dar propunerea a fost res­pinsă. În noiembrie unii au cerut din nou alegeri, iar conducerea BVB nu a mai putut trece cu vederea această solicitare.

Pe lista celor care au solicitat alegeri se numără Erste, ING, UniCredit, Intercapital Invest, acţionari care îl susţin pe Lucian Anghel împo­tri­va lui Stere Farmache. Lor li s-ar putea ală­tura şi alte bănci şi fonduri de in­vestiţii, dar şi Franklin Templeton. Pen­tru prima dată de când se află la con­du­cerea bursei, Stere Farmache porneşte cu şansa a doua. Brokerii care l-au sus­ţinut în 2010 pentru un nou mandat nu mai au forţa de atunci, iar unii s-au întors împotriva lui. Partida nu este jucată însă atâta timp cât există acţionari mari precum SIF Moldova, care nu s-a exprimat clar până acum în spatele cărui candidat va pune cele 5% din acţiuni pe care le deţine.

Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, porneşte ca outsider. Deşi are câţiva susţinători care i-au fost alături şi în bătăliile precedente, el are şi mulţi adversari în piaţă. Un atu al său ar putea fi influenţa politică pe care o are: Dan Paul are apropiaţi în PD-L şi este prieten cu Varujan Vosganian, unul dintre liderii PNL. Cu toate astea, el nu a avut succes în demersul privind elimi­narea raportărilor trimestriale la Fisc, o prevedere a Codului Fiscal care îi nemulţumeşte atât pe investitori, cât şi pe brokeri.

Radu Georgescu, GECAD: S-a schimbat CEO-ul la BVB? Eu am decis să cotez Avangate pe NASDAQ

Cinci provocări pentru viitoarea conducere

Creşterea numărului de investitori locali activi. Numărul de conturi active pe bursă a scăzut de la 11.000 în decembrie 2005 la 2.600 în decembrie 2011. Pentru creşterea numărului de investitori sunt necesare mai multe listări ale unor companii cunoscute (Romgaz, Romtelecom, CEC), completarea gamei de instrumente de investiţii cu acţiuni ale unor companii cunoscute din Europa şi SUA, dar şi a instrumentelor pentru speculaţii şi pentru acoperirea riscului.

Atragerea de investitori străini. Circa 50 de fonduri străine mai investesc în prezent pe bursa de la Bucureşti, faţă de peste 100 în 2006. Pentru atragerea marilor fonduri străine este nevoie de mai multe listări ale unor companii importante, precum Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, dar şi de simplificarea accesului la piaţă prin implementarea conturilor globale propriu-zise şi reducerea costurilor de tranzacţionare.

Listări noi, atât de la stat, cât şi din sectorul privat. Listările noi sunt esenţiale pentru creşterea atractivităţii pieţei şi a numărului de investitori, atât locali, cât şi străini. Bursa trebuie să susţină ofertele promise pentru acest an de Guvern şi să se implice în promovarea acestora în vederea atragerii mai multor investitori locali. Pe termen lung, însă, ţinta trebuie să fie atragerea pe bursă a unor companii private.

Creşterea credibilităţii bursei. Piaţa de capital trebuie să fie guvernată de reguli clare, iar nerespectarea lor să fie sancţionată prompt. Întărirea relaţiei BVB cu Guvernul şi cu CNVM.

Creşterea lichidiăţii şi a profitului bursei. Pentru acţionarii oricărei companii, scopul final este creşterea profiturilor şi a preţului acţiunilor. În cazul BVB, asta vine din creşterea tranzacţiilor de pe bursă, care este o consecinţă a noilor listări şi a creşterii numărului de investitori.

Care sunt priorităţile candidaţilor la funcţia de preşedinte al BVB

Stere Farmache, preşedintele în funcţie al BVB

• Prioritatea zero: atragerea pe bursă de companii mari cu potenţial ridicat de lichiditate care să aibă un efect de antrenare pentru investitori, dar şi pentru restul companiilor private care sunt în căutare de finanţare. Abia după ce piaţa de obligaţiuni şi cea de acţiuni vor atinge volume de circa 30-40 milioane de euro/zi, trebuie acordată mai multă atenţie dezvoltării pieţei de produse structurate.

• Echipa de management: declară că nu are încă o echipă de management formată, însă consideră că alegerea executivilor BVB este mult mai importantă decât alegerea administratorilor. Executivii trebuie să fie cel puţin de acelaşi calibru cu administratorii şi să implementeze impecabil programul administratorilor.

• Ofertele de privatizare lansate de stat: vrea ca investitorii străini să nu mai întâmpine niciun obstacol atunci când accesează piaţa locală de acţiuni. Este vorba despre conturile globale de tranzacţionare, care în prezent funcţionează într-o formă hibridă. Ofertele de vânzare de acţiuni de la Transgaz, Transelectrica şi Romgaz trebuie să găsească Bursa de la Bucureşti cu o infrastructură similară pieţelor europene. Pentru ca acest lucru să se întâmple, el susţine că eforturile BVB trebuie conjugate cu cele ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

• BVB în lume: vrea ca BVB să fie agresivă în promovare şi să crească vizibilitatea pieţei locale de capital în regiune.

• Nu în ultimul rând: creşterea bazei de investitori activi şi a standardelor de guvernanţă corporatistă. În toamna lui 2011 numărul de investitori activi la bursă a fost de 2.800, cel mai redus nivel din 2005, anul în care BVB a început să publice primele date statistice.

Lucian Anghel, economistul-şef al BCR

• Prioritatea zero: pe termen foarte scurt, BVB trebuie să pună umărul la creşterea probabilităţii de succes a ofertelor publice ale companiilor de stat. Pe termen mai lung, BVB trebuie să creeze şi să implementeze o strategie ambiţioasă de dezvoltare, care să aibă la bază funcţia principală a bursei: de finanţare a companiilor atât de stat, cât şi private. Bursa trebuie să devină o alternativă de finanţare reală pentru antreprenorii locali, reducându-se astfel din dependenţa de finanţare bancară.

• Echipa de management: susţine că echipa executivă este esenţială pentru dezvoltarea bursei, însă echipa are nevoie de sprijinul, ghidajul şi viziunea întregului Consiliu şi nu doar al preşedintelui. Vrea o echipă de executivi unită, eficientă, deschisă la nou, proactivă şi motivată.

• Ofertele de privatizare lansate de stat: declară că doar după ce vom avea o istorie de succes pentru listarea companiilor de stat putem spera să aducem la bursă campioni naţionali sau regionali. "Nici nu doresc să mă gândesc dacă am eşua în acest demers care ar fi costul de imagine, cel financiar sau de încredere în evoluţia viitoare."

• BVB în lume: BVB trebuie să fie mai activă în acţiuni de marketing, promovare în scopul creşterii vizibilităţii emitenţilor, să organizeze road-showuri interne şi internaţionale cu companiile, să discute şi să asculte solicitările brokerilor şi ale investitorilor locali şi internaţionali, să elimine din barierele rămase în accesarea pieţei fie ele şi administrative, birocratice, fiscale sau de orice altă natură.

• Nu în ultimul rând: BVB trebuie să îmbunătăţească dialogul instituţional cu CNVM, Guvern, FMI, CE şi BNR.

Dan Paul, al treilea candidat la preşedinţia BVB, nu a putut fi contactat ieri pentru a prezenta programul său