Concluziile ZF Power Energy 12: energia este un sector fierbinte cu multe oportunităţi, iar benzina nu are şanse să se ieftinească
ZF Power Summit 12 s-a încheiat cu concluzia că listarea companiilor din energie ar da un suflu nou Bursei, dar ar fi un avantaj şi pentru Romgaz sau Hidroelectrica pentru că transparentizarea adusă de listare le va face să arate mai bine în faţa investitorilor.
Un alt subiect fierbinte a fost preţul benzinei, care însă nu va scădea atâta timp cât tensiunile geopolitice din Golful Persic nu vor permite preţului petrolului să coboare. Spre deosebire de Occident, în ecuaţia preţului benzinei din România mai intră şi cursul. Care are însă tot un efect de creştere.
15:35 Panel despre valoarea companiilor energetice din Româia şi listarea acestora pe Bursă
Invitaţi: Mihai Căruntu, şef departament Analiză pe piaţa de capital, BCR, Iuliana Mocanu, şef departament Analiză, Raiffeisen Capital and Investment, Florin Ilie şi şef departament Piaţa de capital, ING.
Iuliana Mocanu, Raiffeisen: Listarea companiilor ajută la capitolul transparenţă, dar trebuie să existe o strategie pentru aceste companii. Cu cât incertitudinea este mai mare cu atât discountul este mai mare. Listarea este un avantaj din punctul de vedere al investiţiilor, dar şi o imagine mai bună în faţa instituţiilor financiare la care ar apela.
Mihai Căruntu: Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor putea vinde energie prin OPCOM şi îşi vor îmbunătăţi profitabilitatea şi astfel vor arăta mai bine în ochii investitorilor străini.
Mihai Căruntu: La Romgaz lucrurile sunt mai stabile, face constant profituri de peste 100 de milioane de euro pe an, în timp ce la Hidroelectrica lucrurile stau puţin diferit pentru că profitabilitatea depinde de factori naturali.
Florin Ilie: Riscul de eşec în cazul Romgaz şi Hidroelectrica este mai mic decât la Petrom, unde oferta a eşuat pentru că a fost o problemă de preţ. Piaţa a oferit un preţ pe care statul nu a fost dispus să îl accepte. Va fi mult mai uşor de plasat pe piaţă Romgaz şi Hodroelectrica decât Petrom.
Mihai Căruntu: Preţul Petrom, care a crescut cu 40% în ultimele două luni, a fost susţinut de faptul că de la anul va deveni parţial integrată pe verticală în zona de gaze prin centrala de la Brazi. Acest lucru este foarte important pentru întreg sistemul energetic al României. Probabil va fi un centru de profit important pentru companie. Probabil Petrom va deţine din 2013 10% din piaţa de electricitate.
Florin Ilie: Probabil că primul va intra pe Bursă Romgaz, urmat de Hidroelectrica. Clar Romgaz are o şansă mai mare, a pornit mai devreme, cred că şi managementul Hidroelectrica face lucruri bune.
Iuliana Mocanu, Raiffeisen: Piaţa din România este dependentă de cea europeană. Ce mişcă cel mai mult piaţa este sentimentul investitorilor, iar acesta depinde de factorii externi.
Mihai Căruntu: Dacă se listează şi Romgaz, ponderea companiilor listate în Fondul Proprietatea va urca, iar discountul va merge în jos. Referitor la piaţă, logic ar fi să închiderm peste valorile curente. Risc să spun că o creştere de 10-15% este sustenabilă.
Mihai Căruntu, BCR: Fondurile de pensii şi cele mutuale deţin mai puţin de 10% din free float-ul Bursei. Reforma sistemului de pensii a început târziu la noi, investitorii instituţionali din România nu au puterea să susţină cotaţiile companiilor.
Florin Ilie: Cred că sunt şanse mari ca statul să iasă pe piaţă cu aceste companii energetice, aceste companii vor veni pe Bursă pentru că va exista interes. Interesul pentru companiile din sectorul energetic este mai mare decât în cazul altor companii. Reglementarea reprezintă însă un element important.
Florin Ilie: Toţi ne întrebăm ce a făcut criza. Criza a făcut găuri în sectorul financiar mondial care trebuie acoperite cu bani, mă refer la deficite de finanţare. Finanţarea acestor creanţe a rămas neacoperită din mai multe puncte de vedere, Finanţarea de a BCE are reverberaţii masive în piaţă în sensul unei lichidităţi şi a unui apetit pentru risc.
14:29 Gicu Firu, corporate brokers manager, Signal Iduna
Avem parteneriate cu 350 de clinici medicale din toată ţara. Având în vedere industria petrolieră, răspundem provocărilor care apar în condiţiile unor operaţiuni în zone izolate. Noi identificăm medici privaţi în acele zone. Plătim direct furnizorul de servicii.
Sunt companii din energie, de stat şi private, care au cumpărat servicii de asigurare. Suntem în acest moment în proces de negociere privind achiziţia de servicii de asigurări cu mai multe companii din energie.
14:02 Cristian Secoşan, director general al Siemens
Soarele are un potenţial nelimitat din punct de vedere energetic. Necesarul energetic al pământului poate fi acoperit uşor din această sursă. Poate că într-un viitor mai îndepărtat cu ajutorul reţelelor care vor înconjura Pământul vom putea avea energie produsă în Australia.
Există foarte multe zone în care noi ca şi companie am putea să ne implicăm, să luăm fonduri europene. Pe de altă parte cred că este importantă şi o relansare a pieţei româneşti propriu-zis şi a consumului.
În prezent în România se pot produce 50% din componentele unei turbine eoliene.
Noi nu avem furnizori din România, dar vă pot spune că există componente de centrale eoliene produse în România care sunt livrate în alte ţări. Nu facem în România părţile mari de tablă. La partea de tablă şi la turnul propriu-zis am încercat să căutăm furnizori însă acest lucru este legat de piaţa locală, interesul este prea nou. În funcţie de dezvoltarea pieţei luăm în considerare şi producţia pe piaţa locală.
În prezent Siemens nu are niciun megawatt în funcţiune în centralele eoliene din România. Avem un portofoliu de contracte de crica 220 de mw, care sunt în lucru. Cred că vom mai lua încă 200 mw în următoarea periaodă.
Referitor la mixul de energie, cărbunele trebuie luat în calcul în continuare. Este o tehnologie viabilă pe termen mediu. Avem tehnologia de a arde cărbunele în mod curat. Ţinând seama de resurse cred că este o resursă ce trebuie luată în calcul şi pe termen lung.
Sistemele smartgrid vor gerstiona producătorii şi sursele de energie distribuite şi va exista un schimb de informaţii între producători şi consumatori. Smartgrid-ul poate să ajute prin gestionarea mai bună a energiei. Ar trebui să ajungem treptat la acest sistem, prin paşi care se vor face în timp.
Cea mai fierbinte parte a sectorului energetic este partea de energie regenerabilă, în special partea de eoliene, lucru de care vom beneficia şi noi. Începe şi boom.ul pe energia fotovoltaică. Se interesează foarte multă lume despre acest domeniu.
După părerea mea toată energia eoliană produsă în România se poate prelua în sistem. Toată energia poate proveni din energie eoliană. Dar problema o să fie ce ne facem când nu mai bate vântul.
13:28 Dumitru Chisăliţă, consilier al ministrului economiei
Romgaz nu are o relaţie directă cu Gazprom, este vorba de Imex Oil şi Vitersal. Contractele expiră la 31 decembrie 2012. Nu ştiu ce va considera noua conducere a Romgaz cu privire la aceste contracte.
România nu are o strategie de securitate energetică reală din punctul meu de vedere, Aceasta trebuie să plece de la principii, care trebuie să separe elementele: strategia energetică, strategia deficitului energetic şi strategia clientului vulnerabil.
În momentul în care preţul se va baza pe cererea şi oferta din toate elementele din aval se vor regla de la sine. Este un interes deosebit al investitorilor pentru acest tip de energie în condiţiile ăn care gazele sunt mai ieftine decât alte surse energetice.
Capacitatea de înmagazinare pe care o avem acum în România satisface cererea din acest moment, de aceea investii în alte capacităţi de înmagazinare va aduce costuri supliementare.
Sunt convins că dacă mâine vom liberaliza preţul la gaze, acesta nu va ajunge la nivelul preţului la care importăm din Rusia sau din alte părţi pentru că o parte din consumatori nu le vor putea suporta.
Nu cred că treuie sprijinit niciun consumator prin subvenţionare a produsului ca atare. Orice pârghie de ajutor trebuie să respecte normele naţionale şi europene.
Piaţa este influenţată de cerere şi ofertă, iar eu am pledat recent pentru un preţ al pieţei. Aceste două elemente sunt dinamice. Poziţia mea este să dezvoltăm un mecanism pentru a ajunge la un preţ real al pieţei care să fie subvenţionat pentru anumite categorii sociale sau să se găsească alte metode. Preţul trebuie să fie dat de piaţă şi nu stabilit fix.
Gazele de şist se găsesc în zăcăminte cu porozitate şi permeabilitate mică. Aceste două caracteristici stavilesc modul în care acest tip de gaze se pot extrage. Romgaz a iniţiat un grup de analiză pentru mai mulţi parametri. Studiile nu au fost finalizate, iar la acel moment vom putea discuta de cifre concrete despre potenţialul local. Pericolul gazelor de şist nu este real, însă investiţiile suplimentare presupun dosturi mult mai mari, ceea ce face ca în acest moment aceste gaze să fie greu vandabile pe piaţă.
La finele anului trecut s-a semnat prelungirea acordurilor de concesiune cu ANRM, valoarea totală a cercetărilor se ridică la 500 de milioane de dolari.
În ultimii ani atât Romgaz, cât şi Petrom prin măsurile introduse în zona de cercetare şi exploatare a reuşit să diminueze declinul producţiei de gaze. Acest lucru a fost ocolit de previziunile făcute acum 10-15 ani.
În funcţie de mai mulţi factori, consumul, noile descoperiri etc, putem spune că România mai are gaze pentru o perioadă de la 10 ani la 50-70 de ani.
Cred că avem un trecut frumos în industria gazelor şi mai cred că viitorul este deschis multor oportunităţi. Cred că noile descoperiri care se anunţă în Marea Neagră, ca şi activităţile de recuperare a gazelor din depozire vor duce la creşterea rezervelor de gaz.
13:02 Inaki Beroetta, CEO al Vodafone România
Petrom este cel mai mare client al noistru. Îi oferim companiei o soluţie totală de comunicare: telefonie fixă, mobilă, voce şi date. Furnizăm aceste soluţii în toate ţările în care este Petrom prezentă în acest moment. Din România controlăm serviciile pe care le oferim Petrom în toate ţările în care se află compania. Dacă Petrom merge în Afganistan sau Irak mergem şi noi.
Din sectorul energetic ne vin 5-6% din încasările anuale. Am fost prezenţi în sectorul energetic încă de la început şi am dezvoltat produse speciale.
Toate companiile importante din sectorul energetic sunt clienţii Vodafone. De multe ori când se vorbeşte despre sectorul energetic şi telecom se vorbeşte de preţuri, de profituri, dar cred că nu se ia în considerare faptul că aceste două sectoare sunt pilonii fundamentali pentru dezvoltarea unei ţări. Acestea sunt motivele pentru care aceste două sectoare trebuie să fie apropiate unul de altul, dar avem şi investiţii pe care le facem împreună cu companiile energetice. Pentru Petrom am făcut toată conectivitatea pentru opt platforme din Marea Neagră.
Legat de creşterea economică, nu credem că aceasta va fi ca în anii precedenţi. Pe de altă parte suntem mai stabili decât în urmă cu câţiva ani, dar cred că mai este mult de muncă.
Avem lucruri în comun cu industria energetică.
12:37 Victor Iova, product manager Opel Southeastern Europe
Avem o estimare de vânzări rezervată la început însă am prezentat maşina (Opel Ampera) potenţialilor clienţi, iar reacţia lor ne-a făcut să ne îmbuntătăţim previziunile de vânzări. Previziunile sunt de creştere de la an la an. Vorbim însă de vânzări de zeci de maşini în faza iniţială.
Tendinţa producătorilor auto este către propulsia electrică. Este clar că producătorii nu pot lansa astfel de maşini fără ca în urma lor să se dezvolte o infrastructură. Poti fi benzinăriile care pot dezvolta o astfel de inferastructură.
Cererea este în acest moment limitată. Oamenii nu se grăbesc sp cumper maşini electrice. Sunt maşini pe benzină sau motorină, maşinile hibride care reprezintă un pas şi vehiculele electrice, acestea din urmă depind însă de o infrastructură dedicată. În cazul nostru (Opel Ampera), maşina nu depinde de infrastructura dedicată.
Preţul unei maşini electrice este mai mare decât ceea ce ştim noi despre maşini. Costul de exploatare este de 1 euro la 80 de kilometri. Dacă luăm în calcul un consum urban de 5 litri la 100 de kilometri, la un cost mediu al benzinei de 1,25 de euro înseamnă 6 euro.
Există o serie întreagă de considerente care pot duce la sporirea atenţiei clienţilor către maşini electrice. Unul dintre elemente este sporirea costului de exploatare a maşinilor actuale. Petrolul nu mai este ieftin însă trebuie ţinut cont de aşteptările clienţilor de la un anumit tip de autovehicol. Clienţii nu vor să facă compromisuri la capitolul utilitate.
Maşinile electrice vor câştiga teren. Producătorii îşi concentrează atenţia acum aspra acestor produse alternative.
11:17 Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom
Am încredere în piaţa romnească pentru că are potenţial de creştere peste EU 27. Avem o bază mai joasă decât economiile dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt domenii strategice cu atractivitate, insustria energetică, agricultura. Sunt trei sectoare atractive pe baza cărora se poate dezvolta economia. Există însă şi industria inteligenţei româneşti care poate contribui la creşterea economică. Vorbesc despre industria IT, creaţie, industria auto, film, care sunt elemente competitive. Această industrie a inteligenţei poate duce la dezvoltarea României.
Pentru 2012 avem trei direcţii importante de investiţii: pentru stabilizarea producţiei şi proiectelor de exploatare şi punerea în exploatare a centralei de la Brazi.
Cred că descoperirea din Marea Neagră este o veste îmbucurătoare pentru România. Această descoperire deschide un nou teritoriu. Am arătat că prin tehnologii, prin măsuri de dezvoltare, putem sp mai găsim ţiţei într-o ţară care produce petrol de o sută de ani. Ce am făcut în Marea Neagră este exploatare la mare adâncime, un teritoriu cu riscuri extraordinar de mari şi cu incertitudini ridicate. Forarea la mare adâncime este cu atât mai provocatoare cu cât până acum nu s-au făcut descoperiri în Marea Neagră.
Provocarea din sectorul de rafinare este foarte mare. Cererea de ţiţei din Europa şi Turcia sunt previzionate a se reduce cu 20%. Rafinăria este în general un business regional, care acoperă cererea locală. Capacitate de rafinare de peste 100 de milioane de tone au fost închise în Europa. În România avem capacităţi de procesare de 18 milioane de tone pe an, dar cererea este de 9-10 milioane de tone pe an. Capacităţile de rafinare sunt mai mari decât cererea din România.
Cred că energia este un potenţial de creştere pentru România, dar dacă ne uităm la avantajele sectorului, la prezenţa acţionariatului străin care are capacitatea să investească, cred că România are posibilitatea de a transforma acest sector în principalul vector de creştere economică.
Investiţiile străine din România s-au prăbuşit din cauza scăderii apetitului pentru risc al investitorilor. Reformele structurale sunt foarte importante. Dacă există încredere că reformele sunt propice pentru dezvoltarea afacerilor, atunci vor veni şi investitorii. Noi facem investiţii de 1 miliard de euro pe an. Cinci companii ca noi ar putea dubla nivelul investiţiior făcute de stat.
O companie de stat poate face profit. Avem Romgaz care a făcut profituri. Cred în ideea de companie cu acţionariat privat, angajată să aplice principii de piaţă, care să îi maximizeze valoarea de piaţă. Companiile cu acţionariat privat au şanse mai mari să aibă rezultate mai bune. Dacă statul rămânea acţionar majoritar nu am fi avut aceleaşi rezultate.
Statul este acţionar în Petrom cu 20% şi ca orice acţionar îşi doreşte dividende şi o dezvoltare sustenabilă pentru că suntem un pilon de stabilitate, dar în acelaşi timp statul are şi calitatea de autoritate economică care îşi doreşte o piaţă care să funcţioneze pe principiile economiei de piaţă şi care să contribuie la dezvoltarea economică a întregii ţări.
Ca executiv, pentru mine cea mai mare provocare este transformarea companiei. Am plecat din România în 1993 şi am revenit în 2004 când înţelesesem modul de a activa pe o piaţă capitalistă. Această provocare de a transforma o organizaţie care a pornit de la o companie neperformantă, cu investiţii reduse, toate aceste provocări au fost rezolvate în şapte ani. Acum toată lumea spune despre Petrom că este o companie puternică, dinamică, nu numai o companie de petrol şi gaze.
Frumuseţea acestei companii vine pentru mine şi din natura Petrom. 51% din acţiuni sunt deţinute de un investitor industrial, 20% statul, 20% Templeton (prin Fondul Proprietatea), 6% piaţa şi 2% BERD. Nu cred că există zi în care cererile de la acţionari să nu genereze provocări şi care să nu necesite decizii calibrate pentru nevoile tuturor acţionarilor.
Prima propunere pentru a prelua conducerea Petrom a venit în februarie 2006. Am fost surprinsă, propunerea a venit de la Ruttenstorfer (fostul CEO al OMV). Pe atunci eram în consiliul de administraţie al Petrom, eram reprezentantul BERD. Am primit oferta cu surprindere, atunci eram bancher în city-ul londonez de 14 ani.
10:45 Kinga Daradics, CEO Mol România
Vrem să deschidem 70 de noi benzinării în următorii cinci ani, să începem activităţile în sectorul upstream.
Pentru anul acesta avem un scenariu moderat, cu o creştere redusă. Nu pot da însă detalii.
Vedem în perioada următoare o dezvoltare a business-ului pe partea de infrastructură, vedem infrastructuri finalizate, lucru care va influenţa pozitiv afacerile noastre.
Mol intenţionează să deschidă în România o benzinărie ecologică. Pereţii sunt vii, vor fi făcuţi din plante. Staţia consumă cu 50% mai puţină energie. Panourile solare arată ca un copac, este un concept futuristic. Practic această benzinărie are şi un încărcător pentru maşinile electrice, dar şi clădirea va face parte din clasa energetică A plus. Depinde de producători, dar intenţionăm să o deschidem într-un an sau doi.
Ar fi o greşeală să spun că dacă în condiţiile în care ar fi oportunităţi de achiziţii pe piaţă Mol nu le va lua în considerare, însă în acest moment nu pot face nicio proveziune clară cu privire la acest subiect.
România este diferită comparativ cu Ungaria, are spaţiu de creştere. Spre exemplu la capitolul număr de maşini pe cap de locuitor. Şi nu numai faţă de Ungaria, dar şi faţă de ţări mai dezvoltate precum Austria.
Este greu de spus dacă economia românească va creşte cu 1,5%. Dacă vom avea stabilitate macroeconomică această ţintă va putea fi atinsă.
În 2012 văd o piaţă care va evolua în funcţie de înţelegerile pe care România le are cu FMI, dar şi în funcţie de stabilitatea macroeconomică. Un alt element determinant va fi evoluţia din Europa de Vest. Totul depinde până la urmă de puterea de cumpărare.
În 2011 am avut o piaţă plină de provocări, afectată de recesiune. Pot spune că suntem într-o piată plină de provocări. Pe piaţa de retail am crescut cu 4% într-o piaţă în scădere. Am făcut eforturi pe piaţa business to business şi business to consumer prin programul de loialitate. Am avut grijă de clienţii noştri şi de aceea am crescut.
10:00 Marius Ghica, CEO al The Rompetrol Group Corporate Center
Personal nu cred că grupul Kazmunai va părăsi România. S-au investit 2 miliarde de dolari în Rompetrol şi asta arată o dedicare pe termen lung.
Anul acesta cifra de afaceri va fi undeva la 9,4 miliarde de dolari. Saltul vine din scumpirea cotaţiilor la petrol.
În ceea ce priveşte preţul benzinei este vorba de factori structurali. Dacă ne uităm la 2009, barilul era la 40-50 de dolari, în 2012 este la 120 de dolari. În 2009 cursul era sub cel actual. Toţi aceşti factori determină evoluţia preţului la pompă.
Preţurile din România sunt aliniate la preţurile internaţionale. Suntem într-o piaţă globală. Produse dintr-o rafinărie din India ajung în Turcia sau zona mediterană. Nu mai există noţiunea de piaţă închisă. Nu mai putem spune că suntem în România, că avem rafinării şi nu ne interesează ce se întâmplă în lume.
Dacă am fi ştiut unde merge preţul barilului de petrol am fi făcut trading în Elveţia şi nu rafinare în România.Suntem destul de departe de prognozele pe care le-am făcut. Am pornit cu nişte estimări de curs valutar şi şi în acest caz suntem puţin deviaţi. Din punctul de vedere al evoluţiei pare că ne îndreptăm către o creştere în continuare a preţului barilului de petro. Sunt facvtori care pot duce ţiţeiul mai sus, mă gândesc la tensiunile din Iran, Golful Persic.
Cred că grupul Kazmunai ar fi cumpărat Rompetrol indiferent de situaţia economică. Este o investiţie strategică. Trecem peste ciclurile economice atunci când luăm în considerare o astfel de investiţie.
Jumătate din piaţa din Franţa este acoperită de marile lanţuri de supermarketuri. Cred că şi în Est un astfel de scenariu este posibil un scenariu în care marii retaileri să încerce să obţină rezultate din distribuţia de produse petroliere.
Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 6,8 miliarde de dolari pe tot grupul. Am procesat 3,8 milioane de tone de ţiţei. Am vândut în România în jur de 1,4 milioane de tone, restul pe pieţele regiuonale. O contribuţie a avut şi divizia din Franţa.
Din cifrele noastre consumul a scăzut anul trecut. Suntem rezervaţi în privinţa consmului anul acesta. Scăderea va fi de câteva procente. Domeniul acesta este influenţat de ciclurile economice, trebuie să privim pe un orizont de timp de 7-8 ani. Pe termen lung sperăm o creştere, dar nu semnificativă.
Benzinarii independenţi au ieşit din scenă. Ei mai reperezintă 10-15% din piaţă. Probabil vor rămâne jumătate dintre ei în următorii cinci ani. Sunt necesare investiţii constante pentru a îndeplini criteriile de mediu. Cei cu locaţii atractive pot intra sub umbrela marilor grupuri. Restul vor continua să iasă de pe piaţă.
Peste tot în lume profiturile se fac în zona de extracţie. Rafinarea şi distribuţia în partea noastră de lume, mă refer la Europa Centrală şi de Est, a văzut nişte evoluţii economice care influenţează foarte mult sectorul.
Industria aceasta este între ciocan şi nicovală, între o piaţă a ţiţeiului şi cea a produselor finale. Dinamica celor două pieţe dă profitabilitatea industriei de rafinare. În contextul actual avem o creştere a preţului ţiţeiului ca urmare a problemelor economice şi politice şi pe de altă parte pe cealaltă piaţă preţuri influenţate de criza economică din Europa. Rafinăriile ajung să fie strivite între cele două pieţe.
Este o problemmă structurală în industria de rafinare din Europa, unde sunt multe capacităti de dimensiuni mici, iar contextul economic actual de criză profundă şi pe fondul creşterii eficienţie energetice se manifestă supracapacitatea de producţie. Se prevede o continuare a tendinţei de închidere de capacităţi de rafinare.
În câteva minute începe cea de a doua zi a ZF Power Summit 12, eveniment marca Ziarul Financiar care reuneşte cele mai importante nume din industria energiei din România.
În prima zi au urcat pe scenă au urcat Eric Stab, preşedinte al GDF Suez Energy România, Luca D'Agnese, country manager al Enel, Louis Borgo, senior banker în cadrul BERD, Ionel Bucur, director al CNE Cernavodă, Kaaroly Borbely, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Dragoş Zachia-Zlatea, director general al Hidroelectrica, Octavian Lohan, director general al Transelectrica şi Adrian Borotea, corporate affairs manager al CEZ. Principalele concluzii ale discuţiilor de ieri au fost că o liberalizare a preţurilor este inevitabilă, dar va atrage investiţii mai mari într-un sector care are un potenţial foarte ridicat datorită resurselor din subsoluri şi a zonelor bune pentru energia eoliană şi solară.
Astăzi vor urca pe scenă Marius Ghica, CEO al The Rompetrol Group Corporate Center, Kinga Daradics, CEO al Mol România, Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, Victor Iova, product manager al Opel Southeastern Europe, Inaki Berroeta, CEO al Vodafone România, Dumitru Chisăliţă consilier al ministrului economiei, Cristian Secoşan, director al Siemens şi Gicu Firu, corporate brokers manager al Signal Iduna. La finalul zilei se va discuta despre valoarea companiilor din România şi despre listări la bursă alături de Mihai Căruntu, şef departament analiză piaţă de capital la BCR, Iuliana Mocanu, ef departament analiză în cadrul Raiffeisen Capital, Florin Ilie, şef departament piaţa de capital ING şi Nicoleta Banică, head of sales UniCredit CAIB Securities.
