Primul (de fapt, singurul) hibrid cu cutie de viteze manuală din lume - acesta este elementul central al oricărei comunicări ce vizează Honda CR-Z, maşina care ar trebui să dovedească tot mai puţinilor cumpărători dispuşi să îşi schimbe maşina că pot îmbina utilul cu plăcutul.
Utilul înseamnă, bineînţeles, beneficiile fiscale de câteva mii de euro pe care le primesc în diverse state europene cei care cumpără o maşină hibridă. Nu şi în România, unde în afara taxei zero la prima înmatriculare, cumpărătorii de maşini hibride nu au niciun alt fel de beneficiu. Poate doar
imaginea exclusivistă, comparabilă cu cea a limuzinelor de superlux, având în vedere numărul foarte redus de hibride. În cazul CR-Z, spre exemplu, o maşină care costă 25.000 de euro, au fost alocate în acest an pentru România zece unităţi.
Dar să revin la cealaltă componentă a afirmaţiei de la început. Plăcutul se referă la senzaţiile pe care le oferă un coupe, cutia de viteze manuală fiind, de fapt, un indicator al sportivităţii, alături de design.
Sportivitatea este într-adevăr elementul-cheie la această maşină, pentru că odată ce am plecat la drum am uitat imediat de motoare electrice, consum de carburant sau caii-putere. Spre deosebire de maşinile echipate cu motoare diesel, mai greoaie, CR-Z pare o maşină foarte agilă, mult mai dinamică decât ar lăsa să se vadă cei 124 de
cai-putere dezvoltaţi de cele două motoare - pe benzină (de 1,5 litri şi 114 CP) şi electric (14 CP).
Dacă acum faceţi suma celor două motoare şi vedeţi că nu iese puterea de care scriam mai sus, nu vă grăbiţi să comentaţi pe site şi să semnalaţi greşeala, pentru că în acest caz, al motoarelor hibride, regulile din aritmetică funcţionează un pic diferit, deoarece puterea maximă a motoarelor este atinsă la turaţii diferite.
Indiferent dacă sunteţi pasionaţi sau nu de aritmetică şi însumarea cailor-putere, sigur veţi fi entuziasmaţi de butonul sport aflat în stânga volanului, care transformă puternic personalitatea maşinii care împarte aceeaşi platformă cu Honda Jazz şi hibridul de familie Honda Insight: motorul începe să răspundă mult mai prompt şi primeşte permanent asistenţa celui electric, direcţia se întăreşte, transmisia devine la rândul său mai promptă. Sigur, nu se compară cu senzaţiile oferite de un S2000 (ca să menţionez un model Honda foarte apreciat pentru ţinuta sa dinamică şi pentru motorul de 240 de cai-putere), dar chiar şi aşa, este evident că CR-Z dovedeşte că şi un model economic poate avea o ţinută de drum bună pe viraje sau la drumuri lungi (dacă pot fi numite lungi autostrăzile din România).
Iar dacă vă întrebaţi de ce la începutul articolului am scris că CR-Z are un stil ce aduce aminte de anii '90, iată şi explicaţia: maşina are la bază elemente de design ale unuia dintre cele mai de succes modele din anii '90, Honda CR-X. Acesta era un vehicul cu elemente de design
inovatoare, conceput pentru a trece de bariera celor 50 mpg (miles per gallon, care înseamnă aproximativ 4,7 litri la suta de kilometri) în Statele Unite şi care a demonstrat că o maşină poate fi şi sportivă, şi eficientă din punctul de vedere al economiei de combustibil. Legătura dintre CR-X şi CR-Z este chiar mai directă de atât, pentru că unul dintre inginerii care au lucrat la proiectarea CR-X este şeful de acum al Honda, Takanobu Ito, cel care explică pe scurt conceptul din spatele CR-Z: "Vremurile s-au schimbat... dar ideea realizării unor autovehicule care sunt antrenante în condus şi care sunt şi eficiente din punctul de vedere al economiei de combustibil este încă în vigoare". Simplu, nu?
