Scriu acest text în timp ce stau pe un scaun de birou pe care l-am primit cadou de la colegi. E gri, ergonomic şi are mânere de plastic. Acasă stau la birou pe un scaun verde pe care l-am găsit într-o piaţă de antichităţi, e puţin incomod dar e vintage.
Scaunele sunt importante. Ele pot modifica cu totul fizionomia unei camere sau pot spune multe despre cei care stau pe ele. Se spune că Van Gogh a pictat faimoasele sale scaune - unul al său, celălalt al lui Gaugain - pentru a arăta diferenţele de caracter dintre el şi prietenul său. Judecând după scaun, Gaugain era o persoană mai comodă.
Iar scaunele sunt puţin ca oamenii, fiecare cu propria poveste. Există scaune potrivite pentru fiecare cameră a casei, pentru terasă sau restaurant, pentru camere de aşteptare, pentru birouri, scaune cu nume de regi şi scaune importante doar pentru că pe ele au stat odată oameni de vază.
Înapoi în viitor
Scaunul, în varianta sa estetică, a devenit comun oamenilor de rând de abia în secolul 16, odată cu perioada Renaşterii, până atunci fiind rezervat demnitarilor. Un secol mai târziu au apărut şi primele scaune Ludovic al XIII, mai uşoare şi mai puţin rigide decât în trecut. Multe dintre modelele vremii erau inspirate, de altfel, de moda Parisului şi de succesiunea regilor la tron. Prin urmare de-a lungul deceniilor s-au succedat şi scaunele Ludovic al XIII-lea, al XIV-lea în stil rococo, al XV-lea cu numele de Bergere şi al XVI-lea în stil neoclasic.
Modelul din urmă a fost interpretat cu succes de designerul contemporan Phillippe Starck care a realizat un scaun din plastic transparent ce poartă denumirea de Louis Ghost. Fantoma lui Ludovic a devenit în scurt timp un bestseller şi "bântuie" acum restaurante şi case private din lumea întreagă. Iar în Bucureşti poposeşte în magazinul Kartell.
Designerul Tom Dixon a reinterpretat la rândul său unul dintre modelele clasice din trecut, de data asta de origine britanică - scaunul Windsor. Modelul contemporan al lui Dixon, care se poate cumpăra de la magazinul Intro, reinterpretează silueta scaunului clasic într-un mod discret şi subtil, cum sunt britanicii.
Eco-scaune
În Egiptul antic scaunele erau de o somptuozitate rară fiind realizate din materiale preţioase, în forme ce se inspirau din natură. Egiptenii credeau că scaunele trebuie să reprezinte forme naturale pentru a se evita crearea haosului în univers prin realizarea unui obiect artificial.
Astăzi natura e la fel de importantă însă nu ca inspiraţie pentru forme ci ca motivaţie pentru a folosi materiale eco friendly. Unele dintre cele mai interesante modele contemporane realizate în urmă cu câţiva ani de designerul britanic Claire Danthois sunt scaunele din materiale ce au avut în trecut alte utilizări. De exemplu, scaunul ãOnce a door" a fost în prima sa viaţă o uşă. Denumirile scaunelor dezvăluie de fapt trecutul acestora - Once a ladder, Once a gate, Grandma's bed.
Droog Rag Chair este un alt model "forever green" şi eco 100%, realizat în '93 de designerul Tejo Remy. Scaunul este făcut numai din cârpe şi haine vechi. De atunci designerii au încercat să fie cât mai naturali, reciclând obiecte sau folosind materiale naturale, fără "a amputa" însă prea multe păduri.
Structuri artistice
Muzeul de Arte Decorative din Viena (MAK) a colaborat cu mai mulţi artişti pentru a "şterge" praful de pe colecţiile sale permanente, printre care şi cea de scaune Thonet. Artistul Barbara Bloom a aşezat scaunele de o parte şi de alta a unui culoar şi a pus în faţa lor o pânză albă ce le reflectă umbrele printr-un joc de lumini. Cei ce trec pe culoar pot admira astfel formele scaunelor iar pentru detalii se pot strecura dincolo de pereţii translucizi. Instalaţia artistică a crescut numărul de vizitatori, care au redevenit interesaţi de istoria scaunelor.
În 1917 designerul Gerrit Rietveld se inspira din artă pentru a realiza The Red Blue Chair, una dintre primele experimente 3D realizate de mişcarea artistică olandeză De Stijl. Modelul iniţial era pictat în paleta de culori primare (gri,alb, negru) specifică mişcării însă mai târziu a fost schimbată pentru a se asemăna cu lucrările pictorului abstract Piet Mondrian, pe care Rietveld le-a văzut în 1918. Scaunul se află acum în colecţia permanentă a Muzeului de Artă Modernă din New York.
Astăzi, printre designerii care îmbină designul cu arta contemporană, este Tom Dixon care a prezentat anul acesta, la târgul de la Milano, proiectul Multiplex, un mall de instalaţii contemporane menite să ofere publicului experienţa live a creaţiilor sale.
VIC - Very important chairs
Scaunul No. 14 realizat de compania Thonet în 1860, cunoscut şi ca scaunul de bistro, este unul dintre cele mai faimoase scaune realizate vreodată. Pentru acest model s-a folosit pentru prima oară tehnologia de curbare a lemnului iar scaunul s-a vândut cel mai bine datorită designului simplu şi preţului accesibil. Între 1860 şi 1930 s-au vândut aproximativ 50 de milioane de scaune No. 14 şi de atunci s-au mai vândut câteva milioane.
La fel ca şi scaunul Thonet au intrat în istorie şi câteva modele de scaune moderne. Printre acestea sunt şi variantele modelului Pod Chair realizat de Benjamin Hubert, un scaun potrivit pentru birou care izolează pe cel care stă pe el ca într-un cocoon. Un alt VIC este şi Butterfly Chair, scaunul în formă de fluture realizat în 1938.
Moda pe patru picioare
În secolele trecute designul scaunelor era influenţat de modă şi de obiceiurile vremii. De exemplu la sfârşitul secolului 18, pentru că integritatea hainelor lungi şi dantelate ale bărbaţilor era ameninţată de scaunele îndesate şi rigide, a fost desenat un nou tip de scaun mai puţin pompos şi fără braţe.
Şi astăzi tendinţele din modă şi-ar găsi uşor corespondentul în design. Pentru desconstructivismul designerului Ann Demeulemeester s-ar potrivi modelul sobru de la Moooi, denumit Carbon Chair, care se găseşte şi în Bucureşti la magazinul Moir. Apoi minimalismul şi geometriile semnate de Jil Sander se regăsesc în Peg Chairs semnate de Tom Dixon. Iar tăieturile feminine ale ţinutelor de la Chanel şi Armani pot fi asemănate cu obiectele lui Cristhoper Guy. Designerul a lansat o nouă colecţie de scaune cu picioare încrucişate ca într-un dans - un model patentat sub numele de Chris-X şi inspirate din dansul unei balerine. Modelele se găsesc şi în magazinul Fantasia din Bucureşti.
Aflaţi mai multe detalii din ediţia de iulie a suplimentului După Afaceri Premium care apare vineri, 24 iunie
