Gastronomie

Inginerii gastronomice

30 iul 2013 690 afişări de Cristina Roşca
Din aceeaşi categorie

Florin Rădulescu este inginer de profesie, motiv pentru care îi plac lucrurile bine făcute. În timpul liber este bucătarul familiei şi al prietenilor, motiv pentru care îi plac lucrurile gustoase. Astfel că în urmă cu trei ani a  încercat să găsească un echilibru între eul inginer şi cel bucătar şi a deschis localurile Osho Steakouse şi mai nou Osho Fish, pe Bulevardul Primăverii din Capitală.

„Dacă nu găseam spaţiul acesta nu deschideam“, spune antreprenorul care a decis să facă primii paşi în HoReCa atunci când avea 44 de ani şi după ce deja sărbătorise majoratul într-un alt domeniu, cel al construcţiilor şi ingineriei. După absolvirea facultăţii s-a angajat pentru a pune în practică ceea ce a învăţat. A lucrat în cadrul constructorului Romstrade, iar ulterior, în 2003, şi-a deschis propriul business, o companie care furnizează sisteme premium de aer condiţionat. Deschiderea Osho spune că a văzut-o ca o diversificare de portofoliu, mai ales că „tot timpul am făcut de mâncare tuturor. Este pasiunea mea“. În timpul liber găteşte tot carne de vită, specialitatea sa fiind Wagyu Ribeye cu piure de trufe şi legume la grătar. Şi în timpul petrecut la restaurant se implică în „afacerile bucătăriei“. „Jumătate din ziua mea de muncă, care numără 12-14 ore, mi-o petrec aici“.

Atunci când nu munceşte colecţionează artă, trabucuri şi vinuri. Preferatul său este Chateau Le Bon Pasteur Pomerol Bordeaux din 2002. De asemenea, călătoreşte mult şi recomandă Thailanda pentru peisaje, Cuba pentru o călătorie înapoi în timp şi Italia pentru gastronomie.

Ideea deschiderii unui restaurant propriu i-a venit după o vacanţă în sudul Franţei, unde conceptul de steakhouse era deja bine cunoscut, spre deosebire de România, unde „iniţial se consuma doar muşchiul de la o vită“. Spune însă că primii clienţi i-a găsit rapid în rândul celor care deja călătoriseră în afară şi erau cunoscători. „Pentru ceilalţi am devenit consilier culinar şi i-am sfătuit ce să mănânce. Astăzi cele mai cerute de clienţi sunt Rib-Eye Steak , New York, cotletul de berbecuţ şi Royal Osho burger cu foie gras“.

La aproape un an de la deschiderea steakhouse-ului, Florin Radulescu a decis să îşi extindă businessul şi să deschidă chiar lângă un local de peşte şi fructe de mare. „Există cerere din partea clienţilor pentru peşte“, îşi explică el decizia. Investiţia totală în cele două localuri s-a ridicat la circa 800.000 de euro, bani proveniţi din fonduri proprii. Când a pornit în acest business Florin Rădulescu a avut alţi doi parteneri - acţionari minoritari, însă din toamna anului trecut a devenit acţionar unic. „A fost prima mea încercare în domeniul HoReCa şi a rămas singura. Uitându-mă în urmă, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme pentru că sunt sigur că este un concept care ar fi prins încă dinainte de 2010“.

După mai multe călătorii în Europa şi Statele Unite a decis că cel mai potrivit pentru România ar fi un restaurant care să îi facă pe clienţi să se simtă ca acasă, motiv pentru care a adus bucătăria şi măcelăria în faţa clientului, a pus sticlele de vin la vedere şi a amenajat localul astfel încât să fie uşor accesibil.

Încă de la început, cu meticulozitatea sa de inginer, a studiat ideea de steakhouse şi a realizat că sunt patru etape interconectate care fac posibilă funcţionarea unui astfel de local. Prima etapă este aceea de alegere, sacrificare şi abato­rizare a vitelor. „Dintr-un total de 100 de vite noi alegem 5-10 capete de afiş pentru a fi sacrificate“. Carnea o importă din Italia, Statele Unite şi Polonia. „În România fermierii nu asigură continuitate“.  A doua etapă este aceea a prelucrării finale şi a maturării cărnii. „Avem cinci măcelari care fac tăierile şi avem propriile reţete de maturare a cărnii“. După aceea vine etapa alegerii uleiurilor şi mirodeniilor şi apoi alegerea meniului şi prepararea bucatelor de către bucătarul şef Iosif Ştefănescu. Chef-ul are o experienţă în bucătărie de peste un deceniu, lucrând anterior pentru restaurantele hotelului de cinci stele Radisson Blu de pe Calea Victoriei, iar pe lista sa de clienţi se numără actorul Cuba Gooding Jr, Madonna şi Nicolas Cage. El recomandă friptura gătită medium rare şi  spune că regina meniului e T- bone Steak, care îmbină două gusturi diferite, de vrăbioară şi de muşchi. Mai nou, în meniu au fost adăugate şi carnea de bizon şi Wagyu New York, una dintre cele mai delicioase părţi din celebra vită Wagyu.

Restaurantul Osho Fish are un alt chef, Marcos Antonio Cano Ruiz, care a lucrat pentru mai multe localuri din Spania printre care şi Caballo Rojos din Cordoba, unul dintre cele mai cunoscute restaurante tradiţionale din Andaluzia. „Chef-ul aduce frecvent adăugiri meniului pentru a-şi menţine clienţii interesaţi. Orice restaurant trebuie să vină la 1-2 luni cu ceva nou“. Iar printre delicatesele culese de pe fundul mării, multe expuse la vedere pentru clienţi înainte de a fi gătite, în galantare generoase, se numără creveţi picanţi Pil Pil, tartar de somon sau supă Bouillabaisse.  

„65% dintre cei care vin sunt clienţi fideli, care deja cunosc produsele. Sunt persoane din mediul corporatist, cu venituri peste medie şi cu vârstă de peste 35 de ani“. În timpul săptămânii localurile Osho Steakhouse şi Osho Fish sunt o destinaţie pentru întâlnirile corporate în timp ce în

weekenduri oamenii de afaceri vin aici cu familia. Fiecare client lasă pentru o masă în medie 160-180 de lei, cifra de afaceri cumulată a celor două restaurante situându-se anul trecut la circa 2,5 milioane de euro. „Pentru că ne-am adresat clienţilor din zona premium nu am resimţit criza, motiv pentru care în acest an estimăm o creştere a businessului până la 2,8 milioane de euro.“

Într-o lume alertă caracterizată de viteză şi de internet Florin Rădulescu spune că observă o creştere a volumului de comenzi de livrare la birou sau la domiciliu, precum şi a numărului celor care preferă takeout-ul. Chiar şi în acest context antreprenorul spune că planul său pe termen mediu presupune deschiderea a trei localuri în provincie deoarece în Bucureşti nu mai este loc, iar pentru moment analizează bugetele şi oferta de spaţii din afara Capitalei.