Stanislav Georgiev este CFO şi vicepreşedinte executiv la UniCredit Ţiriac Bank, iar soţia sa, Stanimira Dimitrova Georgieva, este directorul departamentului de resurse umane la UniCredit Consumer Financing. Împreună au patru copii, un câine şi o pisică. Weekendurile lor sunt active, iar vacanţele provocatoare. Anul acesta, de exemplu, şi-au depăşit limitele urcând pe vârful Mont Blanc, cel mai înalt din Europa de Vest.
Acum facem planurile pentru anul viitor. Nu ne-am hotărât la un vârf anume, dar cu siguranţă vom repeta experienţa Mont Blanc. Până atunci weekendurile noastre se vor întoarce la "normal". Ne place să fim spontani, dar ne bucurăm şi de rutină, de activităţile pe care le împărţim cu copiii. Aşteptăm cu interes maratonul din Bucureşti care are loc în octombrie. Apoi vrem să organizăm expediţii şi în România, tot în grup. Vrem să călătorim. Am vizitat deja şi am vrea să ne întoarcem în Noua Zeelandă. Iar Retezat a fost preferatul de anul acesta. Şi aici am vrea să ne întoarcem.
Weekend-urile noastre încep sâmbătă dimineaţa când mă trezeşte parfumul cafelei (Stanimira Georgieva). Suntem foarte flexibili. Rareori putem urma un plan strict atunci când vine vorba despre timpul liber. Ne place să fim aproape de natură, să citim, să petrecem timp cu copiii, să ne uităm la un film, să alergăm sau să ascultăm muzică. Ne place să ne plimbăm prin Herăstrău, să luăm masa la casa Satya şi, ca răsfăţ, să mâncăm pricomigdale de la Comarnic.
Pentru expediţia în care am fost anul acesta am început antrenamentele la începutul anului, în februarie-martie. Am vrut iniţial să urcăm doar noi doi. Am decis apoi că experienţa ar fi mult mai interesantă dacă am împărţi-o cu mai mulţi oameni pasionaţi de natură aşa că am spus şi celorlalţi colegi din bănci ce vrem să facem. Aşa am adunat o echipă de 11 căţărători plus 3 ghizi. Timp de aproape 7 luni weekendurile noastre au fost ocupate cu antrenamentele. Şi pe 19 august am pornit. Am început căţărarea la ora 3.00 dimineaţa. Am urcat mai mult noaptea pentru că traseul avea zone cu gheaţă care se desprindeau ziua, la lumina soarelui. După 3 zile în natură, în sălbăticie, gândeşti altfel, ai alte perspective, comunici altfel cu oamenii din jur, percepi mediul complet diferit. Suntem formaţi din trup, minte şi spirit. Ca să putem creşte psihicul şi să atingem spiritualitatea trebuie să ne antrenăm corpul. Noi, oamenii, obişnuim să ne limităm singuri, să nu ne explorăm adevăratul potenţial şi să uităm care este, de fapt, menirea noastră în viaţă. Atunci când ne căţărăm nu mai suntem acei oameni care se limitează. Pentru că avem timp să ne gândim, să observăm, să ne testăm. Şi, în plus, să împărtăşim aceste gânduri şi senzaţii cu o echipă întreagă de oameni. Am descoperit că nu suntem singuri, că putem avea încredere, că avem ce învăţa unii de la alţii, că avem acelaşi ţel şi că împărţim aceleaşi riscuri. 22 august a fost ziua în care am ajuns pe Mont Blanc. Iar sentimentul este greu de descris în cuvinte. Libertate, ţel împlinit, lacrimi de bucurie, euforie. 4.800 de metri altitudine. Am învăţat multe lecţii în drumul nostru până sus. Prima ar fi că motivaţia este extrem de importantă. Apoi experienţa pe care am avut-o la nivel spiritual. Drumul până acolo şi faptul că l-am împărţit cu alţi oameni a fost mult mai interesant decât vârful în sine. Unul dintre colegii noştri a început să plângă pe drumul de întoarcere, copleşit de emoţii. Dar eu (Stanimira Georgieva) am plâns în drum spre vârf. Simţeam o bucurie atât de mare şi recunoştinţă că mă aflu acolo. Anul viitor vrem să atacăm alt vârf şi sperăm să o facem cu un scop mai precis, un caz social. Mai vrem şi să înfiinţăm un club al căţărătorilor care lucrează în bănci.
