Cine câştigă din plecarea Nokia? Acţionarii companiei şi... Vietnamul, unde multinaţionala îşi face o nouă fabrică. Acolo salariul minim este de 40 de dolari

Stephen Elop a venit la Nokia de la Microsoft în septembrie anul trecut şi de atunci preţul acţiunilor Nokia pe bursa de la Helsinki aproape s-a înjumătăţit, de la peste şapte euro pe acţiune, la ceva mai mult de patru euro la finalul lunii trecute.

Chiar şi după decizia companiei finlandeze de a închide porţile fabricii de la Jucu cotaţiile acţiunilor au urmat acelaşi trend descendent şi nu au cunoscut o ameliorare vizibilă. Aşadar, cel puţin până acum, Nokia nu a ieşit câştigată din retragerea de pe piaţa românească. Singura care ar putea câştiga pe termen scurt din această mutare ar fi însăşi compania-mamă prin reducerea costurilor operaţionale.

Pe termen lung pot exista şi alţi câştigători, cum ar fi economiile din Asia deoarece compania plănuieşte să îşi extindă capacitatea de producţie pe acest continent şi competitorii Nokia - Apple, Google şi Samsung care pot profita de degringolada în care se află compania finlandeză pentru a-şi extinde cotele de piaţă.

Totuşi, pe piaţa românească există aproape numai perdanţi. În primul rând, plecarea Nokia marchează ieşirea celui mai mare angajator de pe piaţa locală şi aproximativ 2.200 de angajaţi şi-au pierdut locurile de muncă. Mai mult, economia judeţului Cluj are de suferit, telefoanele Nokia fiind anul trecut pe al doilea loc la export după fişele de bujii, cu un export total de 300 de milioane de euro. Nokia genera alături de Dacia 20% din exporturile României în 2010.

Cine sunt acţionarii Nokia?

Nokia este o companie cu acţionariat extins, cu un număr de aproape 200.000 de acţionari înregistraţi la sfârşitul anului trecut. Membrii Comitetului executiv al Nokia au o participaţie de doar 0,04% în cadrul companiei, iar investitorii finlandezi deţin doar 17,24% din totalul acţiunilor.

Conform unui cotidian finlandez, americanii de la Capital Group, unul din cele mai mari fonduri de investiţii din lume, şi-au extins participaţia la Nokia la sfârşitul lunii trecute şi au devenit cel mai mare acţionar al companiei finlandeze. Ei deţin în prezent aproximativ 10% din acţiunile companiei, dar nu au un rol activ în cadrul firmei.

Capital Group este un conglomerat format din mai multe firme care administrează, printre altele, fonduri de pensii şi asigurări sociale (Capital Research and Management, American Funds, Capital Bank and Trust, Capital Guardian şi Capital International).

Grupul are sediul central în Los Angeles şi administrează active evaluate la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari. Investiţiile conglomeratului sunt plasate în numeroase companii importante din întreaga lume, precum compania germană din domeniul farmaceutic Bayer, concernul german producător de componente auto Continental, producătorul chinez de baterii auto BYD, firma producătoare de soluţii software SAP, cel mai mare grup european din domeniul ingineriei Siemens sau producătorul auto Volkswagen.

Potrivit statisticilor oficiale ale companiei, peste 14% din acţiunile companiei se află la cumpărătorii americani de certificate de depozit de acţiuni (american depositary receipts - titluri în cadrul unor companii care nu au sediul în Statele Unite, dar sunt tranzacţionate pe pieţele financiare americane).

Participaţii cu peste 1% deţin şi patru fonduri de investiţii, dintre care două sunt americane, Dodge&Cox şi Tradewinds Global Investors şi două sunt fonduri de pensii finlandeze, Ilmarinen şi Varma.

Alţi acţionari semnificativi sunt fondul de pensii al statului finlandez, grupul bancar american Goldman Sachs, fondul de pensii norvegian Folketrygfondet, una din cele mai mari instituţii de credit din Statele Unite, Bank of America, fondul finlandez de investiţii Sigrid Juselius, fondul mutual finlandez OP-Delta sau Banca Naţională a Elveţiei.

Ce economii fac cei de la Nokia în urma plecării de pe piaţă?

Prin plecarea de pe piaţa românească, Nokia încearcă să îşi reducă costurile operaţionale cu 1 miliard de euro până în 2013 pentru a rezista competiţiei venite din partea Apple, Research in Motion şi Google, dar şi a multor producători asiatici care încep să acapareze piaţa telefoanelor ieftine de pe pieţele emergente. În aceste condiţii, Nokia a decis să închidă fabrica din România, concomitent cu închiderea unor alte unităţi mai mici de producţie din Germania şi Statele Unite. Retragerea din România este cauzată de creşterea cererii pentru smartphone-uri în Europa, în dauna modelelor mai simple.

"Producerea de telefoane tradiţionale în Europa nu mai este rentabilă. Pentru asamblarea de smartphone-uri avem fabrici bune în Salo (Finlanda) şi în Komarom (Ungaria)", spune directorul comercial al Nokia Niklas Savander, citat de cotidianul finlandez Helsingin Sanomat.

El a afirmat că plecarea de pe piaţa românească va fi însoţită de 3.500 de concedieri în toată lumea, multe în cadrul fabricilor din Finlanda, Ungaria şi Mexic. Producţia de la Cluj va fi relocalizată în Asia pentru a beneficia de costuri cu forţa de muncă mai reduse. De altfel, Nokia are deja fabrici în China, Coreea de Sud şi India şi construieşte un nou centru de producţie în Vietnam.

În Vietnam salariul mediu lunar este de 100 dolari (300 de lei) pe lună, cel minim fiind între 40 şi 60 $ (160-240 de lei pe lună). În România salariul minim este de 200$ şi cel mediu net este de 470 $.

De la intrarea finlandezilor pe piaţa românească, cotaţiile acţiunilor Nokia au scăzut puternic pe pieţele de capital, iar compania a suferit numeroase valuri de restructurare a activităţii. De altfel, însăşi relocalizarea producţiei în România a fost determinată de închiderea fabricii din Bochum (Germania) pentru a reduce costurile cu forţa de muncă.

Investiţia din România a coincis ce cea mai dificilă perioadă din istoria gigantului din domeniul comunicaţiilor mobile. Pe 15 ianuarie 2008, ziua în care se asambla primul telefon mobil "Made in Romania" în cadrul unităţii de producţie de la Jucu, o acţiune Nokia era evaluată pe bursa de la Helsinki la 23,56 euro. Luni, o acţiune Nokia se tranzacţiona cu doar 4,25 euro. Tabloul este întregit de dinamica indicatorilor economico-financiari. În al doilea trimestru al acestui an compania a înregistrat pentru prima dată un profit negativ, de -492 de milioane de euro, după două trimestre de scăderi succesive, lichidităţile ei aproape s-au înjumătăţit comparativ cu trimestrul anterior, iar marja brută se situa la trei sferturi din cea de la sfârşitul anului trecut.

Nokia oscilează între trecut şi prezent după decizia companiei de a trece de la telefoane care au la bază vechiul sistem de operare Symbian la smartphone-uri cu Windows instalat.