Inflaţia din Polonia, cea mai mare economie est-europeană, a accelerat uşor în aprilie. La fel s-a întâmplat şi în Cehia, cea mai matură economie, şi în Ungaria, cea mai instabilă. Pentru băncile centrale, acest lucru înseamnă prudenţă mai mare la stabilirea direcţiei dobânzilor. Banca naţională poloneză a sugerat deja că până la sfârşitul anului nu va efectua nicio reducere deoarece se teme de inflaţie. Între timp, salariile cresc, iar incertitudinea se întinde peste perspectivele economice.
Guvernul polonez a hotărât să retragă scutul care proteja gospodăriile de preţurile mari ale energiei, ceea ce va duce la scumpirea electricităţii şi gazelor naturale începând cu iulie 2024. Analiştii spun că în aceste condiţii inflaţia va primi energie nouă şi banca centrală va fi descurajată de la a mai lua în considerare reducerea dobânzilor în următoarele luni. Inflaţia din Polonia a accelerat în aprilie la 2,4% în ritm anualizat, de la 2% în martie, arată datele preliminare ale biroului naţional de statistică. Banca centrală estimează un nivel mediu de 3% în 2024, de 3,4% în 2025 şi o retragere la 2,9% în 2026.
Guvernatorul Adam Glapinski se aşteaptă ca până la sfârşitul acestui an inflaţia să avanseze până la 5,5% după ce este retras scutul antiinflaţie. Ministerul de finanţe vede însă o cotă mai mică, de până la 4,5%. Dacă aceste proiecţii au luat în calcul războiul preţurilor pornit de cele mai mari lanţuri de retail din ţară, Lidl şi Biedronka, nu este clar. Dar duelul preţurilor cât mai mici are influenţe în multe alte locuri, cum ar fi segmentul magazinelor mici, al logisticii şi transportului. A influenţat şi inflaţia, împiedicând-o să accelereze atunci când guvernul a reintrodus TVA la unele alimente în aprilie.
Unii analişti atrag atenţia că războiul preţurilor nu poate continua la nesfârşit şi că în cele din urmă scumpirile se vor face din nou simţite, poate mai lent. Până atunci, salariile cresc. Au urcat cu 14% în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, după un avans de 8% în ultimele trei luni ale anului trecut. În aceste condiţii, banca centrală a menţinut dobânda de politică monetară la 5,75% în şedinţa din această lună. Iar Glapinski, deşi şi-a asumat succesul pentru încetinirea inflaţiei din ultimele luni, a remarcat că inflaţia de bază, care exclude din calcul preţurile elementelor volatile precum energia şi alimentele, a rămas sus. Or tocmai acest indicator este influenţat de politica monetară a băncii centrale. Glapinski apreciază că şi inflaţia de bază se va încăpăţâna să rămână prea sus pentru a oferi băncii confort, principalul risc fiind majorările salariale. De aceea, a spus el, încă nu a venit vremea ca banca centrală să reducă din nou dobânzile.
Instituţia condusă de Glapinski, un susţinător al fostului guvern PiS, a tăiat agresiv preţul creditării chiar înainte de alegerile generale de anul trecut, pierdute de PiS. Analiştii de la ING se aşteaptă ca o nouă rundă de tăieri să fie lansată abia în al doilea trimestru al anului viitor. Până la finalul anului 2025, aceasta va însuma cel mult 100 de puncte de bază. În Ungaria, consumatorii au primit zilele acestea o veste tristă: deflaţia din ţara lor s-a oprit după 14 luni, iar scumpirile au reînceput să accelereze. În aprilie, indicele preţurilor de consum a urcat la 3,7%, de la 3,6% în luna anterioară. An la an, zahărul s-a scumpit cu 30%, carnea de porc cu 9%, serviciile tot cu atât, chiria cu 14% şi carburanţii cu aproape 7%. S-au ieftinit simţitor ouăle, cu 20%, făina, cu 20%, pastele cu 12%, brânza cu 10% şi pâinea cu 9%.
Guvernul şi-a asumat succesul în a proteja familiile, companiile şi locurile de muncă de preţurile mari prin măsuri ţintite şi eficiente şi a remarcat că inflaţia este totuşi la niveluri reduse şi că acest lucru a contribuit la repornirea economiei prin creşterea salariilor reale şi dezgheţarea graduală a consumului.
Mai multe detalii pe www.zf.ro
În perioada de vârf, inflaţia din Ungaria a fost cea mai mare din UE, trecând de 20%. Cele mai recente prognoze ale băncii centrale maghiare, condusă de un critic al guvernului Orban, arată că inflaţia de bază, ajunsă la 4,1% în aprile, va înceta să mai coboare şi va fluctua între 4,5% şi 5% până la finalul anului.
Ţinta de inflaţie pe termen mediu a băncii centrale este de 3%, cu o badă de toleranţă de un punct procentual. De aceea, analiştii se aşteaptă ca instituţia să scadă în continuare dobânda de politică monetară. În şedinţa din aprilie, indicatorul a fost redus la 7,75%. În iunie, acesta ar putea fi coborât la 6,5-7%. Analiştii de la ING cred că ritmul tăierilor va încetini. În Cehia, recuperarea economică condusă de cheltuielile gospodăriilor ţine banca centrală în alertă. Aceasta este într-o poziţie dificilă.
Anii de inflaţie cruntă au descurajat consumul. Salariile reale sunt cu 18% sub vârful din 2021. Economia încă nu a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Inflaţia pare îmblânzită, ajungând la ţinta urmărită de banca centrală de 2%, dar în sectorul serviciilor a rămas puternică. Salariile cresc, dar în timp ce tensiunile de pe piaţa muncii se acumulează, Cehia se confruntă cu cea mai gravă penurie de forţă de muncă din regiune.
Prin urmare, este de aşteptat ca inflaţia să se menţină la limita de sus a intervalului de toleranţă al băncii centrale şi ca instituţia, care a pornit deja pe calea reducerilor de dobânzi, să fie prudentă, adică să încetinească ritmul în care reduce dobânzile. Dobânda de referinţă este în prezent de 5,25%, după o scădere de 0,5 puncte procentuale în şedinţa din mai. Inflaţia a surprins neplăcut urcând de la 2% la 2,9% în aprilie. Este un salt care dă dureri de cap băncii centrale.
