Piaţa românească de tehnologie a intrat în vizorul investitorilor străini, care caută start-up-uri locale în care să intre. Numai că aproape niciunul nu vrea riscul de la început de drum: toţi vin pe etapele mature. Iar unul dintre efectele secundare este neaşteptat - fondatori din Serbia şi Republica Moldova iau în calcul mutarea în România, ca să poată primi bani din interiorul Uniunii Europene.

Într-o piaţă în care inteligenţa artificială face ca partea tehnică a unui start-up să devină tot mai uşoară, partenerii fondului local de capital de risc Sparking Capital, aflat la al doilea vehicul de investiţii în valoare totală de 30-40 mi­lioane de euro, spun că se uită înainte de toate la oameni atunci când aleg în ce companii să pună bani.

Agenţia românească de software UXR, care în ianuarie a anunţat la ZF IT Gene­ration planul de a-şi interconecta aplicaţiile proprii, a finalizat între timp integrarea a trei produse într-un ecosistem digital pe care îl prezintă drept „100% românesc“: re­ţeaua de sociali­zare Chatter, asistentul conversaţional Sa­man­tha AI şi platforma de management al linkurilor AWW.

BCR Seed Starter, primul fond de capital de risc corporativ (corporate venture capital, CVC) al unei bănci din România, a anunţat o investiţie de 500.000 de euro în Licenseware, companie românească de tehnologie care a dezvoltat o platformă SaaS pentru managementul licenţelor software. Investiţia face parte dintr-o rundă de aproximativ 800.000 de euro, în care fondul a avut rolul de investitor principal (Lead Investor), alături de fondul Inspire Capital, de investitori de tip business angel din comunitatea Bravva Angels şi de câţiva dintre acţionarii existenţi.

Platforma de investiţii private Growceanu va funcţiona, înainte de orice, ca un sistem de selecţie care va lăsa să treacă doar o mică parte dintre companiile pe care le analizează, înainte ca acestea să ajungă în faţa investitorilor - acesta fiind, în opinia fondatorilor, unul dintre avantajele chie pe care le aduce compania.

Clubul de business angels Growceanu, pornit în Timişoara şi crescut până la circa 150 de investitori care au plasat 2,4 milioane de euro în 26 de startup-uri, devine platformă de investiţii autorizată de ASF şi se lansează pe piaţă cu obiectivul asumat de a atrage 2 milioane de euro şi peste 500 de investitori activi în acest an. Este pasul prin care un club informal de investitori privaţi se transformă într-un vehicul reglementat, deschis oricui vrea să investească în companii româneşti nelistate.

Start-up-ul românesc theMar­keter, care a dezvoltat o plat­formă de e-mail marke­ting şi automatizări ale proce­se­lor de marketing, ţinteş­te o cifră de afaceri de 35 de milioane de lei în acest an, în creştere cu 75% faţă de 2025, când şi-a dublat busi­nessul. Pentru a accelera creşterea, compania mizează pe achiziţii: după ce a cumpărat recent platforma Conectoo de la grupul eMAG, echipa theMarketer pregă­teşte noi tranzacţii în regiune pentru care vrea să atragă un credit bancar de 4 mili­oane de euro în detrimentul unei investiţii de la un fond. Până în prezent, theMarketer a fost dezvoltată din resurse proprii şi finanţată de o altă companie a fondatorului, Retargeting.biz.

Almetra, start-up-ul de inte­ligenţă artificială pentru in­dustria de producţie cofon­dat la Berlin de românul Silviu Homoceanu, şi-a pro­pus să îşi tripleze cifra de afaceri şi să ajungă la circa 50 de fabrici echipate cu teh­nologia sa până la finalul anului, de la apro­ximativ 30 în prezent.

Start-up-ul românesc DIMA AI, fondat la Timişoara, a dezvoltat o platformă care adună într-un singur loc cele mai puternice modele de inteligenţă artificială – de la ChatGPT şi Claude la Gemini –, alături de soluţii de generare de imagini şi video şi de automatizare a proceselor, pentru companiile care vor să folosească AI într-un mod mai organizat şi mai sigur. Argumentul fondatorilor este că instrumentele actuale sunt fragmentate şi gândite mai degrabă pentru consumatori, nu pentru echipe.

VAUNT, start-up-ul românesc de proptech care a dezvoltat un ecosistem de soluţii software pentru piaţa imobiliară, a atras al doilea client din Statele Unite, o agenţie din New Jersey, la câteva săptămâni după primul contract semnat pe piaţa americană, încheiat cu firma de relocare Pinpointe din New York.

Un nou fond de capital de risc, Asternova Vest, s-a lansat la Timişoara şi îşi propune să investească în jur de 37 de milioane de euro în start-up-uri din vestul ţării, în etapele seed şi Serie A.

BCR Seed Starter, primul fond de capital de risc lansat de o bancă din România şi deţinut de BCR (Banca Comercială Româ­nă), a lansat „The Startup Playbook“, un ghid pentru antreprenorii aflaţi la început de drum, la un eveniment găzduit la BCR Builders House. Ghidul a pornit de la o constatare re­petată în discuţiile fondului cu antreprenorii: problema nu este ideea, ci execuţia.

Cu toţii ne enervăm când vedem gropi pe drum sau un trotuar ocupat de maşini, dar puţini dintre noi fac şi pasul de a trimite o sesizare, fiindcă adesea se tem de birocraţie sau nu ştiu cui. bucuresti.help, o platformă civică gratuită lansată acum o lună, vrea să elimine tocmai acest obstacol: fotografiezi problema, iar inteligenţa artificială identifică despre ce este vorba şi scrie, în locul tău, sesizarea oficială către instituţia potrivită, făcând referire la textele de lege potrivite. Tot procesul durează mai puţin de două minute.

Fondul de investiţii Sparking Capital a finanţat trei start-up-uri din cel de-al doilea fond al său, care urmează să ajungă la o valoare totală estimată între 30 şi 40 de milioane de euro. Fondul II a devenit operaţional încă din octombrie 2025, însă a fost lansat oficial abia recent, după ce administratorul a strâns peste 90% din capitalul-ţintă şi a făcut primele investiţii. Spre deosebire de primul fond Sparking, exclusiv privat şi axat pe România, capitalul celui de-al doilea fond este ancorat de Fondul European de Investiţii, prin programul PNRR.