Claudiu Daviţoiu, proprietarul Agro­indaf Afumaţi, o exploataţie agricolă cu peste 1.000 de vaci de lapte şi 1.000 de hectare cultivate cu cereale, din judeţul Ilfov, consideră că statul ar trebui să investească în industria agro-alimentară, de la investiţii în irigaţii şi protecţia mediului la acordarea unor subvenţii sau facilităţi pentru angajaţi şi construirea unor unităţi de procesare.

Valoarea producţiei agricole, ce cuprin­de ramura vegetală, ramura animală şi serviciile agricole, a scăzut cu 3,8% în 2019, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Producţia de grâu din anul agricol 2019-2020 aproape s-a înjumătăţit, din cauza secetei prelungite din toamnă şi din primăvară care a afectat în mare parte culturile, fiind de doar 5,4 milioane de tone, arată primele estimări făcute de Direcţiile Agricole Judeţene, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. În 2019, recolta de grâu a fost de aproape 10 mil. tone, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Producţia de grâu a scăzut de la 10 milioane de tone anul trecut la doar 5,4 milioane de tone în 2020, din cauza secetei prelungite din toamnă şi din primăvară care a afectat în mare parte culturile, arată primele estimări făcute de Direcţiile Agricole Judeţene, conform datelor de la Ministerul Agriculturii.

Agricultura ecologică, o nişă ce reprezintă 2-3% din suprafaţa agricolă totală, înseamnă în cifre circa 300.000 de hectare cultivate şi un număr de aproximativ 10.500 de operatori econo­mici.

România este una dintre ţările cu cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa, circa 10 milioane de hectare fiind cultivate anual, din care jumătate cu ce­reale, însă are un ran­dament slab al pro­ducţiei medii la hectar, cu toate că în ultimii zece ani fer­mierii locali s-au dez­voltat din punct de vedere tehnologic, iar producţia de cereale s-a dublat faţă de acum un deceniu şi produc­tivitatea la hectar a crescut cu peste 50%.

România are nevoie de in­vestiţii masive în dez­voltarea fermelor zoo­tehnice, dar şi în ridicarea unor fabrici care să transforme cerealele, laptele şi carnea în produse finite, iar fonduri europene există, însă birocraţia le dă de furcă fermierilor, consideră Ianco Zifceak, ac­ţionar al Maxagro, un business din Timiş, ce cultivă 10.000 ha cu cereale şi are 2.000 de bovine.