Chiar dacă educaţia este subfinanţată, iar învăţă­mântul agricol liceal primeşte şi mai puţini bani, asociaţiile, ONG-urile şi companiile din domeniu încearcă să se implice şi să pună presiune pe autorităţi pentru a pregăti noua generaţie de fermieri.

Cen Pac Company, care activează sub brandul brutăria CEN din judeţul Sibiu şi care este o afacere de familie fondată la începutul anilor ’90, se pregăteşte să treacă la următorul nivel de producţie după ce a ajuns să deservească magazine tradiţionale din judeţele Sibiu şi Alba, dar şi să listeze produsele în retailul modern în reţelele Kaufland şi Profi.

Pâinea de Tăşnad şi mai multe pro­duse ale Brutăriei Agrind, o afa­cere antreprenorială începută acum 35 de ani, au ajuns pe rafturile maga­zinelor Kaufland din două judeţe şi în Carrefour din Satu Mare şi se pregăteşte să dezvolte distribuţia.

În ultimii ani, a avut loc o schimbare de mentalitate din legu­micultura românească, po­trivit lui Marius Petrache, di­rector general al Marcoser, producător de legume în Matca (jud. Galaţi) şi distribuitor de seminţe.

Cu o suprafaţă de zece hectare, dintre care opt sunt cultivate cu castraveţi, Serele Jianca Işalniţa din judeţul Dolj vor să îşi diversifice clienţii şi să pătrundă în supermarketurile locale, după ani în care se concentraseră pe export.

Mihai Chesnoiu, fondatorul Serelor Chesnoiu, o afacere din judeţul Olt cu peste 30 de ani în producţia de legume, care cultivă legume pe circa 5 hectare în câmp şi 6.000 mp în solarii, consideră că programul de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate nu este suficient de atractiv pentru a încuraja mai mulţi fermieri să se extindă sau noi investitori să intre în domeniu, iar în lipsa implicării autorităţilor, România va importa în continuare anual legume de 700-800 milioane de euro pentru a-şi acoperi consumul.

Vlad Mara, producător de legume şi seminţe din judeţul Bihor, îşi extinde afacerea de la producţia primară la procesare. După ce a investit într-un depozit modern pentru a-şi eficientiza activi­tatea şi a reduce pierderile, antrepre­norul priveşte acum spre procesarea legumelor, pe fondul schimbării comportamentului de consum, tot mai orientat către produse semi-gătite sau chiar gata pregătite de mâncat.

După un an ca 2025 marcat de preţuri mici şi blocaje comerciale, începutul acestui an vine cu costuri ridicate de producţie din cauza zăpezii, iar astfel producătorii planifică mai atent, accentul se mută pe calitate, adică să facă legume cu gustul de odinioară, căutat de români, consultanţă de specialitate şi nu mai fac lucrurile după ureche şi investesc în deschiderea către pieţe externe.

Marius Chiorean, director general al De Colţeşti, producător de lactate din judeţul Alba, spune că anul trecut compania a demarat o investiţie într-un depozit de maturare cu o capacitate de 300 de tone, o investiţie necesară în contextul în care afacerea de familie vrea să crească pe o piaţă a brânzeturilor maturate într-o continuă dezvoltare.

Călin Zanc, cofondator al Lactate Someşene, care produce brandul de lactate Ţarina, dar care a achiziţionat şi Grota de la Ţaga, spune că în ultimii ani a investit în dezvoltarea capacităţii de producţie din fabrica din Dej şi achiziţia grotei cu o istorie de sute de ani, astfel că anul acesta se va concentra pe creşterea vânzărilor.