Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania din spatele brandului Lăptăria cu Caimac, spune că s-a îndreptat către bursa de valori pentru finanţarea unei noi fabrici, în valoare de 9 milioane de euro, din obligaţiuni, căci modelul băncilor este cu cicluri repetitive.

Eugen Comendant, chief operating officer în cadrul Purcari Winery, cel mai mare exportator de vin din Republica Moldova, companie listată de trei ani la Bursă, consideră că Bursa de valori este o opţiune pentru antreprenori de a aduce capital în companie, dar cash flow poate fi generat şi prin îndatorare, astfel că decizia de listrare trebuie să fie bine cântărită.

Daniela Secară, director ge­neral, BT Capital Partners, una dintre cele mai mari societăţi de intermediere de la Bursa românească, consideră că este important ca firmele româneşti să înţeleagă ce presupune o listare, fie de acţiuni, fie de obligaţiuni, dar mai ales ce presupune viaţa de companie listată.

Bursa de la Bucureşti, care în ultimul an a atras companii din sectorul agricol precum Norofert şi Holde Agri Invest, fiind primele astfel de societăţi listate din acest sector, ar putea deveni o sursă de finanţare recurentă, mai ales în contextul în care există interes ridicat din partea investitorilor, au fost primele concluzii ale emisiunii ZF Agropower, ediţia 1 martie 2021.

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea agriculturii româneşti prin soluţii adaptate fiecărei regiuni în parte, ci nu pe o strategie comună, gândită la nivel de ţară.

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea agriculturii româneşti prin soluţii adaptate fiecărei regiuni în parte, ci nu pe o strategie comună, gândită la nivel de ţară.

Agricultura româ­nească a devenit mai perfor­man­tă de la an la an, pentru că fon­du­rile europene şi deschiderea băncilor, pentru finanţare, către acest sector, au dus la capitalizarea unor companii, la extinderea lor sau modernizarea lor cu echipamente de ultimă generaţie.

Accesul la bani pentru sectorul agricol a devenit mai facil faţă de acum un deceniu, pe de o parte pentru că investitorii, precum fondurile de investiţii, sunt mai atraşi de acest sector datorită marjelor mari de profit, iar pe de altă parte băncile au devenit mai încrezătoare, deoarece fermierii mari s-au capitalizat şi au început să urmărească trendurile din Vest şi să facă investiţii în tehnologii noi care să crească performanţa din ferme.

Mihai Miriţescu, manager al Saaten Union, companie ce produce şi distribuie hibrizi pentru cereale, consideră că fermele româneşti au nevoie de oameni mai bine pregătiţi pentru a ajunge la performanţa celorlalte ţări europene.

Seceta pedologică din anul agricol 2020 nu a fost singura provocare a fermierilor, ci şi bolile plantelor şi apariţia unor noi dăunători, care au avut impact negativ asupra culturilor vegetale sau legumicole.