Deşi românii vor legume cu gust, producţia autohtonă se loveşte de limite serioase: seminţele de import domină piaţa, iar hibrizii străini au randamente mai mari şi rezistenţă sporită. Cu un sezon scurt de doar trei luni şi costuri ridicate, România importă 60% din legu­me, iar piaţa seminţe­lor şi legumelor ajunge la aproape 1 miliard de euro anual, con­form calculelor ZF făcute pe baza datelor INS.

Găsirea şi păstrarea resurse­lor umane calificate a deve­nit una dintre cele mai mari provocări ale companiilor româneşti, mai ales în do­me­niile tehnice, unde tot mai mulţi tineri, în special ingineri, aleg să îşi construiască o carieră în străinătate, atraşi de salarii mai mari şi de perspective mai clare de dezvol­tare.

Fraţii Stefanovici s-au întors în România după ani petrecuţi în Italia şi au pus pe picioare o mică fabrică de brânzeturi artizanale în satul Frătăuţii Vechi, lângă Rădăuţi. Au investit circa 120.000 de euro într-o unitate în care procesează săptămânal o tonă de lapte colectat de la fermierii din sat. Produc mozzarella, burrata şi caciotta în Bucovina, având experienţă în domeniu, şi spun că brânzeturile maturate sunt tot mai căutate de către români.

Roxana Andrişoaia, manager şi fondator al Bio Fruct Berries (jud. Neamţ), care cultivă 11 hectare de alun, 1,3 hectare de afin şi jumătate de hectar de coacăze roşii, spune că şi-au dorit încă de la începutul activităţii să ajungă cu fructele mai aproape de client, fără intermediari, şi au achiziţionat câteva automate pe care le-au adaptat la caserolele cu fructe.

Îngheţul târziu din acest an a dat peste cap producţia de fructe de pădure, iar schimbările climatice din ultimii ani i-au determinat pe mulţi fermieri să renunţe la soiurile de zmeură sau mur timpurii din cauza scăderii producţiei – aceasta este una din concluziile emisiunii din această săptă­mâna a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Cooperativa Agricolă Bio Carpathia, cu 42 de membri, a achiziţionat utilaje precum tractoare, semănători, grape etc, de 1,6 milioane de euro cu fonduri europene pentru 15 membri, finanţarea fiind 90% nerambursabilă.

Cosmin Măglaş, fondator al companiei de consultanţă Atragem Finanţare, crede că cea mai mare problemă a fermelor în acest moment este lipsa de lichidităţi, determinată şi de seceta din ultimii ani, iar statul ar trebui să gândească un program de garantare a creditelor luate de fermieri mai ales că acum 90% dintre ei nu sunt bancabili.

Facilitarea intrării micilor producători de alimente în piaţă, inclusiv în marile lanţuri de maga­zine, chiar dacă şi cu spaţii mici de expunere, ar putea creşte vânzările de produse locale, spune Teodor Niculescu, cofondator, Grandma’s Delights, un producător de conserve din legume şi fructe din judeţul Dâmboviţa.

„În ultimul an, piaţa de aronia a crescut mult, cererea este din ce în ce mai mare, iar consumatorii sunt din ce în ce mai informaţi asupra beneficiilor aroniei pentru sănătatea lor. Cred că trendul se va men­ţine. Apar noi producă­tori mai mici sau mai mari şi nu văd decât avantaje atât pentru businessurile de tipul acesta, cât şi pentru consumatori. Mai multe oferte şi mai multe opţiuni înseamnă un preţ mai bun pentru consuma­tori“, a spus Alexandru Andrieşi, fondatorul Aronia Bio Hănţeşti din Suceava, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Într-un context în care efectivele de vaci de lapte din România scad constant, iar circa 60% din laptele procesat în fabrici provine din import, Agrocoroama, o afacere de familie din Parţa, judeţul Timiş, mizează pe producţia locală şi face un pariu curajos: investeşte 2,5 milioane de euro într-o nouă fermă de bovine, prin care îşi dublează numărul de animale şi pregăteşte o altă investiţie într-o fabrică de procesare de 1 milion de euro, prin care vrea să ajungă la cât mai mulţi consumatori din vestul ţării cu brandul La Otilia.