Cristian Ţandea, proprietar al Cristian Ţandea PFA, care se ocupă de creşterea vacilor din anul 1996, consideră că în România trebuie încurajaţi copiii să se îndrepte spre agricultură, mai ales în familiile care au o mică afacere de profil, şi să fie susţinută dezvoltarea fermelor de familie, precum în Franţa, de exemplu, nu doar expansiunea fermelor mari.

Nicolae Costea, proprietarul Coni Trans, din judeţul Covasna, care deţine un efectiv de 250 de bovine, dintre care 120 de vaci la muls, şi creşte 300 - 400 de tăuraşi şi îngraşă 2.000-3.000 de miei anual, are în plan să investească în creş­terea producţiei de lapte, dar şi în creşterea efec­tivului de animale pentru carne şi într-un abator.

Antreprenorii din sectorul creşterii bovinelor de lapte şi de carne spun că se gândesc să investească în fabrici de lactate sau creşterea capacităţii unităţilor pe care le au, cât şi în abatoare sau fabrici de carne, însă îşi doresc predictabilitate şi subvenţii mai mari, similare cu cele din ţările vecine.

Sterian Bratu, oenolog în cadrul Cramei Bratu din localitatea Odaia Manolache, judeţul Galaţi, care şi-a început activitatea în 2020, în plină pandemie de COVID-19, spune că este important ca micii producători să investească în promovarea produselor, mai ales la început, când scot produse noi pe piaţă.

Cu o strategie la nivel naţional în sectorul viticulturii pentru promovarea vinurilor româ­neşti şi asocierea fermierilor care să producă în aceeaşi cramă sub brand comun, dar şi propriu, România ar putea să devină cunoscută peste hotare ca ţară viticolă şi procentul exportului din producţia internă ar putea creşte, a fost una dintre concluziile ediţiei din 3 mai a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

Eckerhardt Zaig, acţionar al Vinifera Eco Zem, compania din spatele brandului Casa de vinuri Zaig, care produce anual în jur de 700 de hectolitri de vin, consideră că este important ca pro­du­cătorii români să inves­tească în promovarea vinu­rilor pentru a se face cunoscuţi, pe de o parte, dar şi să se asocieze la nivel de podgorie pen­tru a putea să valorifice mai repede producţia la nivel naţional şi ulterior la nivel internaţional, pe de altă parte.

Claudiu Şugar, acţionar al companiei Crama La Salina, spune că pandemia de Covid-19 a „forţat” antreprenorii să scurteze lanţul de vânzare, astfel că a investit într-un magazin propriu de desfacere în Cluj-Napoca şi crede că acest canal de vânzare va prima în următoarea perioadă.

Ion Bălan, care deţine împreună cu Maria Bălan, businessul Nalba, aflat în spatele brandului Crama Hamangia, îşi propune ca în acest an să investească în turismul viniviticol, în contextul în care în 2020, în pofida pandemiei de COVID-19, a fost înregistrat cel mai mare număr de turişti din Delta Dunării, acolo unde se află şi podgoria şi crama familiei.

Ioan Vlad, inginer viticol la Sarica Niculiţel, cea mai veche podgorie din Dobrogea, cu o suprafaţă de viţă-de-vie de aproape 400 de hectare în exploatare, spune că anul 2020 a fost plin de încercări, dar a reuşit să menţină vânzările la un nivel similar cu al celor din anul anterior şi în acest an planul de investiţii prevede tehnologizarea.

Tehnologia poate avea un impact foarte mare asupra sectorului agricol, astfel că prin implementarea unor soluţii tehnologice personalizate în fermele româneşti productivitatea poate să crească cu două cifre, a spus Ana Romanescu, data & AI specialist pentru România şi Ungaria în cadrul Microsoft, cel mai mare producător software din lume.