Retailerii şi producătorii din industria bunurilor de larg consum îşi schimbă rapid strategiile într-un con­text în care consumul încetineşte, iar presiunea asupra costurilor este tot mai mare.

Scăderea consumului şi o orien­tare tot mai mare a românilor către produsele mai ieftine îi determină inclusiv pe pro­ducătorii din segmen­tul premium să îşi regân­dească strategia.

Piaţa de fitness continuă să crească în România, în pofida unui context economic care pune presiune pe consumatorul local şi pe bugetul lui. În aceste condiţii, Stay Fit Gym, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală a sălilor de fitness, apasă pe­dala de acceleraţie în 2026 şi vrea să deschidă 20 de unităţi, marcând astfel cel mai activ an de până acum din acest punct de vedere. Dacă până la finalul lui 2026 operatorul va inau­gura aceste unităţi, atunci reţeaua va ajunge la 85 de centre.

Reţeaua locală de magazine de pro­ximitate AuGust, înfiinţată de antreprenorul Gabriel Sandu, a ajuns la 12 unităţi pe plan local, însă busi­nessul nu se opreşte aici şi continuă expansiunea.

Prudenţa consumatorilor se resimte în toată economia şi pu­ţine sectoare economice nu sunt afectate de o scădere a con­su­mu­lui. Această prudenţă se resimte inclusiv în piaţa suplimentelor alimentare, segment care a crescut considerabil în ultimii ani pe fondul unui interes tot mai mare al românilor pentru un stil de viaţă sănătos.

Cramele locale mizează tot mai mult pe enoturism pentru a-şi diversifica sursele de venit şi pentru a-i atrage pe consumatori mai aproape de vin.

Presiunea pe bugete deter­mină companiile să îşi reducă toate tipurile de costuri, chiar şi cele mai mici, inclusiv cu produ­sele de birotică şi papetărie. Gabriel Stănescu, director executiv al companiei Vector Internaţional, un business care se ocupă cu distribuţia produselor de biro­tică şi papetărie, spune că există o reticenţă în rândul compa­niilor, care deja şi-au îngheţat bugetele şi sunt mai atente la cum îşi cheltuie banii.

Dabo Doner, lanţ de restaurante de fast food deţinut de omul de afa­ceri Dan Paştiu din Sibiu, a reluat expansiunea după câţiva ani de pauză ca urmare a efectelor pan­de­miei, când a scă­zut de la 52 de unităţi la doar 12 restaurante.

După ani în care industria de înfrumuseţare s-a aflat pe o pantă ascendentă, cu o creştere susţi­nută la care au contribuit şi social media, şi promovările din jurul produselor de beauty, piaţa a intrat în rând cu restul economiei, a fost apăsată pedala de frână. Consumatorii au devenit mult mai atenţi la cheltuieli şi amână anumite achiziţii.

Grupul TEILOR, care cuprinde mai multe companii, printre care şi lanţul de bijuterii de lux cu acelaşi nume, mizează pe un nou brand - Janine, specializat în piese de autor, având deja colaborări cu mai mulţi designeri, chiar şi absolvenţi ai Facultăţii de arte. Noul pariu va fi prezent pe plan local inclusiv cu propriile ma­gazine, fiind deschisă deja o primă unitate, iar publicul ţintă este format din tineri.

Piaţa cafenelelor de specialitate din Bucureşti s-a extins foarte mult în ultimii ani, Capitala fiind chiar la vârful topului european în ceea ce priveşte numărul de astfel de localuri. Chiar şi aşa, Ştefan Radu, manager al Beans & Dots, spune că mai există mult loc, motiv pentru care compania se gân­deşte să mai deschidă şi alte unităţi.

Contractarea consumului se resimte şi în rândul persoanelor cu venituri peste medie, cel puţin când vine vorba de alimente. Dacă ante­rior aceşti clienţi alegeau produse de o calitate mai bună şi un preţ mai mare, astăzi, din cauza situaţiei eco­no­mice, ei se îndreaptă tot mai mult către articolele mai ieftine, chiar dacă şi calitatea este inferioară.

Tudor Personal Tailor, un business specializat în realizarea de costume made to measure pentru bărbaţi, şi-a extins prezenţa peste graniţe şi a deschis o franciză în Germania, mai exact în apropiere de Munchen, unde colaborează cu un român stabilit acolo de peste 12 ani.

Contextul economic local, influenţat şi de situaţia geopolitică actuală, creează probleme în mediul privat, care se confruntă cu o contracţie a consumului. Totuşi, unele sectoare sunt şi mai afectate, iar asta ca urmare a schimbărilor din propriile domenii. Vinul este un astfel de exem­plu.