Premierul maghiar Viktor Orban a întins covorul roşu pentru „vechiul prieten“ Xi, Ungaria şi China semnând 18 acorduri în timpul vizitei liderului chinez. Turneul preşedintelui Chinei, Xi Jinping, în Europa, unul productiv?

Cu un comerţ al Chinei cu Europa în scădere şi un protecţionism în creştere manifestat de europeni, liderul chinez a căutat să-şi întă­rească porţile de intrare pe piaţa continentului. Prin diplomaţia sa, Xi a semănat discordie între estul şi vestul continentului, a oferit puţine concesii.

Când Xi Jinping a vizitat ultima dată Europa, în 2019, acesta a lansat o ofensivă a farmecului pe măsura ambiţiilor sale uriaşe. Preşedintele chinez încă credea că poate face Vestul să urmeze voinţa Chinei şi a sosit în capitalele Europei pentru a demonstra că ascensiunea Beijingului va avea drept rezultat o prosperitate comună. Acesta a semnat acorduri comerciale în Paris, a celebrat participarea Romei la iniţiativa noului drum al mătăsii şi a făcut promisiuni îndrăzneţe de coope­rare economică Atenei.

Turneul european al lui Xi de săptămâna trecută a avut loc în circumstanţe radical diferite. În absenţa sa de cinci ani de pe continent, creşterea economică a Chinei a încetinit, iar Beijingul a atras mânia Vestului prin susţi­nerea tacită a Rusiei în războiul său cu Ucraina. Deşi liderul chinez s-ar fi pu­tut folosi de vizită ca de o opor­tu­nitate pentru o reapropiere de Europa, aces­ta a ales în schimb să semene discordie, se arată într-o opinie a boardului editorial al Financial Times.

Xi şi-a petrecut mare parte a turneului european îmbrăţişând aliaţii Chinei de pe continent, Ungaria şi Serbia, membri pertur­batori ai familiei europene. Cele două ţări sunt porţi de intrare ale Chinei pe piaţa europeană. Iar China are cu atât mai mare nevoie de ele, cu cât cifre recente arată că comerţul său cu Europa este în scădere. Expor­turile Chinei către UE, ca şi către SUA, au scăzut în primele patru luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2023, chiar în condiţiile în care exporturile totale chinezeşti au avansat cu 1,5%, potrivit The Wall Street Journal.

Iar barierele mai stricte pe care UE ame­ninţă să le ridice în faţa comerţului cu China ar îngreuna şi mai mult eforturile ţării de a-şi reclădi exporturile cu blocul. Întâlnirile cu preşedinta Comisiei Euro­pene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Emmanuel Macron în Franţa au adus în minte fosta ofensivă a farmecului condusă de Beijing în 2019. Însă acestea s-au soldat cu puţine concesii.

Ce este cel mai surprinzător în legătură cu vizita lui Xi în Europa este că acesta pare să nu fi oferit nicio concesie cu privire la temerile comerciale ale UE, legate de supracapacitatea Chinei în maşini electrice şi tehnologie verde, subvenţii industriale şi acces la piaţă. Xi nu pare de asemenea să fi oferit asigurări că China îşi va restricţiona exportul de bunuri către Rusia, se arată în opinia boardului editorial al FT.

În afară de oportunităţi de a face fotografii şi a consuma unele delicatese locale, preşedin­tele Xi Jinping nu a primit sau oferit prea multe în cele două zile în care s-a aflat în Franţa împreună cu preşedintele Macron la începutul turneului, scrie la rândul său Bloomberg.

Macron sperase că, prin clădirea unei co­nexiuni personale mai apropiate, îl poate con­vinge pe liderul chinez să-l influenţeze pe Vla­di­mir Putin să pună capăt războiului din Ucraina, însă Xi nu şi-a schimbat prea mult poziţia.

Turneul lui Xi prin Europa de Est s-a dovedit însă mai productiv. Deşi liderul chinez a vorbit despre evitarea unui „nou Război Rece“, diplomaţia sa a reînviat diviziunile ultimului prin instigarea estului împotriva vestului.

Xi a anunţat o serie de investiţii noi în Budapesta, lăudând în acelaşi timp Ungaria pre­mierului Viktor Orban ca fiind un model pentru felul în care ar putea arăta relaţia Uniunii Euro­pene cu a doua mare economie a lumii. Acesta a adus de asemenea angajamente de construire de infrastructură care să ajute la răspândirea pro­duselor de la fabricile chinezeşti plănuite pentru Ungaria la nivelul întregului bloc.

Acordurile includ bani pentru o costisitoare modernizare a reţelei feroviare învechite a Ungariei şi construcţia unei îndelung amânate conexiuni între Aeroportul din Budapesta şi centrul capitalei. Ungaria îşi va adânci de asemenea cooperarea cu Huawei pentru accelerarea digitalizării ţării.

Potrivit Intellinews, Xi şi Orban au semnat 18 acorduri concentrate pe proiecte de infrastructură. Cele două părţi ar urma să analizeze opţiunea construcţiei unei conducte petroliere între Serbia şi Ungaria, existând de asemenea disponibilitate din partea Chinei şi Ungariei pentru extinderea cooperării în domeniul energiei nucleare.

Orban a remarcat că comerţul bilateral a crescut de 4 ori în 20 de ani la 12 miliarde $ anul trecut şi că investiţii chineze de 6.400 miliarde de forinţi (16.5 miliarde de euro) sunt în desfăşurare în Ungaria.

În Serbia, preşedintele Aleksander Vucic a declarat că „cerul este limita“ între cele două ţări, notează Bloomberg. Xi a determinat de asemenea Serbia să adere la o „comunitate cu un viitor comun“, devenind prima ţară europeană care se alătură eforturilor Chinei de clădire a unei coaliţii care să atace ordinea mondială condusă de SUA.

Ca o demonstraţie a beneficiilor economice de care un partener prietenos se poate bucura din partea Chinei, Xi a anunţat că un acord de comerţ liber cu Serbia va intra în vigoare pe 1 iulie, adăugând că ţara sa îşi va creşte importurile de produse agricole şi va lansa mai multe zboruri directe.

Băncile centrale ale celor două ţări vor lucra de asemenea la un aranjament de clearing în yuani pentru întărirea legăturilor de business şi comerciale.