Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei Europene, creşterea PIB-ului în 2024 ar urma să fie de 1,0 % în UE şi de 0,8 % în zona euro. În 2025, se estimează că PIB-ul va creşte la 1,6 % în UE şi la 1,4 % în zona euro. Se preconizează că inflaţia IAPC din UE va scădea de la 6,4 % în 2023 la 2,7 % în 2024 şi la 2,2 % în 2025. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 5,4 % în 2023 la 2,5 % în 2024 şi la 2,1 % în 2025, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanţei în România a Comisiei Europene.
Revenirea la creştere pe fondul accelerării consumului privat
Conform estimării-semnal preliminare a Eurostat, PIB-ul a crescut cu 0,3 % în primul trimestru al anului 2024, atât în UE, cât şi în zona euro. Această creştere, care a fost generalizată în toate statele membre, marchează sfârşitul perioadei îndelungate de stagnare economică, începută în ultimul trimestru al anului 2022.
Potrivit estimărilor, în acest an şi anul viitor, creşterea activităţii economice ar urma să fie determinată în mare măsură de o expansiune constantă a consumului privat, întrucât creşterea reală continuă a salariilor şi a ocupării forţei de muncă susţine o creştere a veniturilor disponibile reale. Cu toate acestea, o înclinaţie puternică spre economisire frânează încă parţial consumul privat.
În schimb, creşterea investiţiilor pare să se atenueze. Încetinită de ciclul negativ al construcţiilor de locuinţe, se preconizează că aceasta îşi va reveni doar treptat. În timp ce, potrivit estimărilor, condiţiile de creditare ar urma să se îmbunătăţească în perioada analizată în previziuni, pieţele se aşteaptă în prezent la o traiectorie a reducerilor ratei dobânzii ceva mai progresivă decât în iarnă.
În contextul unei economii globale reziliente, se preconizează că redresarea comerţului va sprijini exporturile UE. Cu toate acestea, pe măsură ce se va relua cererea internă în UE, o accelerare a importurilor va compensa în mare măsură contribuţia pozitivă a exporturilor la creştere.
Inflaţia va continua să scadă
Inflaţia IAPC a continuat să scadă rapid faţă de valoarea maximă de 10,6 % (anuală) înregistrată în octombrie 2022 în zona euro. Se estimează că, în luna aprilie a anului curent, aceasta va fi atins 2,4 %, adică cea mai redusă valoare din ultimii doi ani.
Pornind de la rezultatele mai mici decât era de aşteptat din primele luni ale acestui an, se preconizează că inflaţia va continua să scadă şi va atinge obiectivul ceva mai devreme în 2025 decât se preconizase în previziunile intermediare din iarnă. Se estimează că dezinflaţia va fi determinată în principal de bunurile neenergetice şi de produsele alimentare, în timp ce inflaţia preţurilor la energie va creşte, iar cea din sectorul serviciilor va scădea doar treptat, în paralel cu moderarea presiunilor salariale. Se preconizează că inflaţia din UE în ansamblu va urma o traiectorie similară, deşi va rămâne ceva mai ridicată.
Piaţa muncii rămâne puternică, în pofida unei creşteri modeste
În pofida încetinirii ritmului de activitate, economia UE a creat peste două milioane de locuri de muncă în 2023, ratele de activitate şi de ocupare a forţei de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 20 şi 64 de ani atingând noi valori record, de 80,1 % şi, respectiv, 75,5 %, în ultimul trimestru al anului. Numeroase pieţe ale muncii din UE rămân tensionate. În luna martie, rata şomajului din UE a fost de 6,0 %, cel mai scăzut nivel atins vreodată. Această performanţă solidă a pieţei muncii se datorează atât ofertei puternice de forţă de muncă (sprijinită, printre altele, de migraţie), cât şi cererii de forţă de muncă.
Potrivit estimărilor, creşterea ocupării forţei de muncă în UE ar urma să scadă la 0,6 % în acest an şi până la 0,4 % în 2025. Se preconizează că rata şomajului din UE va rămâne în general stabilă, în jurul valorii minime istorice.
În concordanţă cu dezinflaţia continuă preconizată, creşterea salariilor nominale din UE a început să încetinească, după ce atinsese un nivel record de 5,8 % în 2023. În perspectivă, se prevede continuarea acestei tendinţe de încetinire.
Retragerea măsurilor excepţionale de sprijin pentru energie ar urma să reducă deficitele publice
După o reducere de proporţii în 2021 şi în 2022, scăderea deficitului public al UE s-a oprit în 2023 din cauza atenuării activităţii economice. Se preconizează că scăderea se va relua în 2024 (3,0 %) şi în 2025 (2,9 %), în special pe fondul eliminării treptate a măsurilor de sprijin pentru energie.
În contextul unor costuri mai ridicate cu serviciul datoriei şi al unei creşteri nominale mai reduse a PIB-ului, se preconizează că ponderea datoriei în PIB din UE se va stabiliza în cursul acestui an la 82,9 %, după care va creşte cu aproximativ 0,4 puncte procentuale în 2025.
Incertitudine ridicată în contextul tensiunilor geopolitice
Incertitudinea şi riscurile de evoluţie negativă care afectează perspectivele economice au crescut şi mai mult în ultimele luni, în principal din cauza îndelungatului război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi a conflictului din Orientul Mijlociu. De asemenea, tensiunile geopolitice generalizate prezintă în continuare riscuri. Mai mult decât atât, persistenţa inflaţiei în SUA poate conduce la întârzieri suplimentare ale reducerii ratei dobânzilor, atât în SUA, cât şi în restul lumii, având ca rezultat condiţii financiare ceva mai stricte la nivel mondial.
Pe plan intern, scăderea inflaţiei se poate dovedi mai lentă decât se preconizase, ceea ce poate determina băncile centrale din UE să întârzie reducerea ratelor dobânzii până la stabilizarea scăderii inflaţiei din sectorul serviciilor. De asemenea, este posibil ca unele state membre să adopte măsuri suplimentare de consolidare bugetară în bugetele lor pentru 2025 (măsuri neluate în calcul la elaborarea acestor previziuni), ceea ce ar putea influenţa creşterea economică în anul următor. Totodată, o scădere a înclinaţiei spre economisire ar putea stimula creşterea consumului, în timp ce investiţiile în construirea de locuinţe s-ar putea redresa mai rapid. Riscurile asociate schimbărilor climatice afectează din ce în ce mai mult perspectivele.
