Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Bogdan Doroftei, Origyn Fertility Center din Iaşi: Am fost educaţi că trebuie să avem casă, job bun şi apoi să facem copii. Dar uităm că după 35 de ani scad dramatic şansele

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din capitala Moldovei şi din împrejurimi vin să povestească în emisiunea Iaşi te inspiră! despre cum s-au dezvoltat urbea şi zona în ultima perioadă, dar şi despre ce mai e de făcut pentru o creştere armonioasă.

În România, anual, au loc circa 10.000 de proceduri de ferilizare in vitro, faţă de doar 1.000-2.000 acum 15 ani, iar asta se datorează faptului că oamenii decid tot mai târziu să facă copii. Totuşi, loc de creştere a acestor numere există, dat fiind că decalajul faţă de media mondială e în continuare mare, spune prof. univ. dr. Bogdan Doroftei, fondatorul Origyn Fertility Center din Iaşi.

„Am înfiinţat proiectul Origyn la începutul lui 2010. Eram în ultimii ani de rezidenţiat când m-am gândit că trebuie să decid ce fac cu viitorul meu. Opţiunile în acel moment erau destul de restrânse. Nu mă vedeam să fac doar obstetică tradiţională, ginecologie şi cam tot ce făceau colegii mei. Am zis că este loc de ceva nou.“

Proiectul Origyn s-a concretizat în 2010, dar încă din 2007 medicul a început să meargă prin Europa la clinici de profil, iniţial ca observator. Ulterior, a fost acceptat şi ca mână de lucru în diverse centre de pe continent, povesteşte el.

„Mi-am concentrat atenţia pe medicină reproductivă, constatând încă de la nivelul anului 2007-2008 că există o tendinţă de scădere a natalităţii în România, dar nu numai în România, ci şi în Europa. Am început pas cu pas, m-am gândit de ce am nevoie:  laparoscopie, histeroscopie, ecografie şi tehnologia în sine de medicină reproductivă, motiv pentru care am căutat cele mai bune centre din Europa.“

Ca observator, eşti primit oriunde în Europa, fără niciun fel de problemă, atâta vreme cât tu vii şi spui că lucrezi gratuit, adaugă Bogdan Doroftei. El a fost prezent în cadrul emisiunii Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

„În aceşti trei ani (între 2007 şi 2010 - n.red.), am vizitat peste 20 de clinici de profil. Astfel, în 2010, am zis că e momentul să pornesc proiectul. Am început prin a închiria un spaţiu. Eram doar eu şi o asistentă. Am decis să începem cu diagnosticul de infertilitate.“

La acel moment nu exista la nivelul întregii ţări un protocol foarte clar de diagnostic.“

„Erau câteva centre care făceau fertilizare în vitro în România, erau începuturile, cu scandalurile din acea perioadă, precizează medicul antreprenor.

„Am început cumva împotriva curentului. Mai exista un proiect în Iaşi, acolo erau concentraţi medicii de renume din oraş. Eu eram un tânăr medic specialist, asistent universitar. Nu eram foarte cunoscut în momentul respectiv.“

Şi-a dat seama că proiectul are perspective în 2012-2013, când a aplicat pentru fonduri europene de cercetare şi a câştigat prima finanţare, în valoare de 850.000 de euro.

„Pentru mine a fost soluţia salvatoare pentru că am reuşit să-mi întind aripile, să fac achiziţia de cele mai bune echipamente din lume la acel moment şi am avut oportunitatea să lucrez cu un embriolog din Irlanda, cu care mai lucrasem în Dublin anterior. Am reuşit să o aduc în România şi să lucrăm împreună aproape doi ani de zile, punând bazele proiectului Origyn Fertility Center şi având şi primele succese notabile începând cu 2014 în domeniul fertilizării in vitro.“

Tehnologia în domeniul medicinei reproductive este foarte dinamică. Medicul compară evoluţia cu ce se întâmplă cu progresul pe care îl vedem în industria IT. Lucrurile se schimbă destul de mult de la un an la altul. Apar noi şi noi studii, apar noi şi noi direcţii de dezvoltare. În 1978 a avut loc prima fertilizare in vitro în lume. Astăzi suntem la capitolul de editare a genomului uman, adaugă el.

În 2007, erau câteva clinici de fertilizare în România. Era o piaţă de sănătate insuficient de bine reglementată. În momentul respectiv se făceau undeva la 1.000-2.000 de proceduri de fertilizare într-un an de zile. Marea majoritate a pacienţilor se îndreptau către centre din Ungaria. Din regiunea Moldovei, oamenii mergeau la Chişinău, dar şi în Germania, Austria sau Grecia.

„Astăzi, suntem spre 10.000 de proceduri, dar chiar şi aşa tot suntem sub medie. Peste tot lume se fac undeva la 1.000-1.500 de proceduri la un milion de locuitori. Noi suntem cam la jumătate.“ Există explicaţii pentru această situaţie. În primul rând, e vorba de aspectul financiar. E o procedură costisitoare. Plus că, e o procedură care nu-ţi garantează rezultatul.

„Nicăieri în lume nu poate să cineva să-ţi garanteze.“

Procedura completă, cu embriotransfer, cu stimulare, cu anestezii, cu recoltare, cu cultura embrionilor până în ziua cinci şi primul embriotransfer ajunge undeva în jur de 4.000 de euro, spune Bogdan Doroftei.

Se vorbeşte foarte mult atât de scăderea natalităţii, cât şi de faptul că oamenii îşi doresc din ce în ce mai puţin să facă copii. Care sunt cauzele?

„Vedem tot mai des astfel de proceduri, iar vârsta este principalul factor. Mai contează şi societatea. Am fost educaţi că trebuie să avem casă, job bun şi abia apoi facem copii. Acest lucru oamenii îl realizează după 35 de ani. Dar, din păcate, ei uită un amănunt foarte simplu: vârsta reproductivă optimă la femei este între 20 şi 25 de ani.“

Ne-am extins speranţa de viaţă prin progresul medicinei, prin faptul că avem programe de screening, programe medicale de tratament de ultimă generaţie. Dar, din punct de vedere genetic, nu avem aceste progrese. După 37-38 de ani, doar unu din 10 embrioni este normal genetic. Aşadar, după 35 de ani, scad dramatic şansele de a obţine sarcini.

„Pe de altă parte, marea majoritate a pacienţilor mei au peste 35 de ani. Vedem o adâncire a acestei probleme. Pe timpul pandemiei a scăzut şi mai mult natalitatea. Mă uitam pe cifrele publicate de Institutul Naţional de Statistică în anul 2022. A fost cel mai mic număr de naşteri din 1938 încoace. Acest trend se păstrează. Iniţial, am spus că declinul e pe fondul pandemiei şi al temerilor legate de acest fenomen. Dar nu a fost aşa.“

O explicaţie poate fi şi contextul actual, războiul din Ucraina, faptul că există o nesiguranţă undeva în subconştientul nostru vizavi de viitorul mediu şi îndepărtat.

„Totuşi, un alt aspect e că lumea începe să trăiască din ce în ce mai mult într-un spaţiu virtual.“

În aceste condiţii, business-ul Origyn este în creştere şi va fi în creştere.

„Cred că în următorii 30-40 de ani oamenii vor veni la o clinică de fertilizare ca să-şi obţină sarcina nu neapărat pentru că nu reuşesc, ci pentru că va fi un serviciu. Vreau să am un copil sănătos. Mă ştiu genetic în familie cu anumite anomalii, vreau să fac această procedură pentru a-mi corecta moştenirea genetică şi pentru a obţine un un copil sănătos. Vor veni cupluri la clinica de fertilizare şi vor spune că vor un copil care să moştenească anumite calităţi ale unui partener şi altele ale celuilalt.“

Mai mult, adaugă el, există în partea vestică a Europei un întreg curent subsidiar medicinei reproductive, asigurarea tratamentului cuplurilor de acelaşi sex.

„Aici noi suntem nepregătiţi din punct de vedere legislativ, din punct de vedere etic. Dar lucrurile se desfăşoară foarte rapid şi foarte complex în alte părţi din Europa, nu foarte departe de noi.“

Medicul îşi aminteşte că în 2010 a început cu 3-5 pacienţi pe săptămână. În momentul de faţă, programul său începe la ora 8:00 şi se termină la 22:00, uneori chiar mai târziu.

„Discutăm de câteva mii de pacienţi pe an.“

Iaşi-ul, crede el, are un potenţial mare dezvoltare, chiar mai mare decât anterior ţinând cont de contextul geostrategic. Datorită poziţiei geografice, oraşul şi regiunea vor juca un rol în reconstrucţia Ucrainei. E o oportunitate pe care unii antreprenori or să o valorifice.

„Am discutat cu medici din Ucraina ca după ce se termină războiul să ne extindem acolo. M-am gândit la extinderea Origyn şi în afara Iaşului. Am avut câteva discuţii incipiente şi în vestul ţării, în Ardeal. Am avut şi câteva propuneri de dezvoltare în Bucureşti, însă aici sunt 17-20 de clinici de profil. Mi se pare o piaţă suprasaturată. În finalr, am decis să mizez pe consolidarea poziţiei în Iaşi.“

Pacienţii vor să stea de vorbă cu medicul, vor un anumit medic, explică fondatorul Origyn.

„Totuşi, noi, din Iaşi, acoperim un teritoriu mai vast, avem pacienţi ce vin de dincolo de zona de Moldovei. De-asta mă şi gândisem la o expansiune, pentru că avem mulţi pacienţi care vin din vestul ţării. Avem şi din Bucureşti.“

Antreprenorul afirmă că tot ce a făcut până acum a fost cu împrumut bancar sau cu fonduri europene. Anul trecut a terminat de implementat un alt proiect european, cu un buget de 1,3 milioane de euro, bani cu care a retehnologizat partea de laborator de fertilizare in vitro printr-un upgrade în incubatoare, incubatoarele fiind cele mai importante componente în toată ecuaţia aceasta.

„Am făcut o investiţie de aproape 800.000 de euro în partea de genetică, pentru că se deschide o nouă filă în medicina reproductivă, diagnosticul genetic preimplantaţional. Acum, noi putem să avem un diagnostic genetic complet al embrionului înainte să-l transferăm în uter. Aşadar, şansele de reuşită sunt mult mai mari. Totodată, există posibilităţi terapeutice pentru anumite boli genetice. Ne-am gândit şi la partea de testare genetică non-invazivă.“

Fiecare etapă a proiectului a fost un salt doar cu paraşuta de rezervă, conchide el.