Declinul producţiei de zahăr este privit cu îngrijorare de jucătorii din sectorul băutu­rilor, mai ales că în contextul în care nevoia acestei materii prime este în continuare la un nivel ridicat industria tinde să dispară, spune Alice Nichita, corporate affairs and sustainability director, Coca-Cola HBC România şi preşe­dinte al Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare.

Producătorii de ulei presat la rece, o nişă în dezvoltare pe care au pariat cu precădere antreprenorii locali, se confruntă cu dificultăţi în a-şi desface produsele, considerând că România trebuie să-şi protejeze mai bine brandurile locale, mai ales că în cele mai multe cazuri materia primă vine de la femieri locali. Aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.

În timp ce digitalizarea agriculturii este pariul României şi tot mai mulţi fer­mieri investesc în soluţii software prin care să urmărească culturile de grâu şi porumb ori în drone care să facă lucrări agricole sau chiar în tractoare care nu mai au nevoie de şofer, au înce­put să apară şi atacuri cibernetice, prin care, doar apăsând o tastă, agricultorii locali pierd date şi bani din cont.

În contextul în care inovaţia teh­nologică avansează cu paşi rapizi, agricultura nu rămâne în urmă. Chiar dacă în România transfor­marea se produce într-un timp mai mare, pentru că unele tehnologii, deşi sunt interesante pentru fermieri, sunt inacce­sibile financiar în prezent, progresul este inevitabil şi schimbările deja se văd, a fost una dintre concluziile ediţiei din 13 mai a emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania şi Penny.

O dronă simplă, care doar fil­mează culturile de grâu sau de porumb, costă 1.000 de euro, pe când o dronă mul­tispectrală, care reali­zea­ză şi hărţi cu câmpurile, costă 3.000-5.000 de euro, iar una care aplică tratamente plan­telor în mod precis, atunci când au nevoie, ajunge la 15.000 de euro, spune Răzvan Prelipcean, cofondator al Naturleg.

România, cel mai mare expor­tator de porumb al UE şi al doilea cel mai mare expor­tator de grâu, cu o puternică prezenţă şi influenţă în bazinul Mării Negre, are nevoie de o bursă proprie de cereale, aşa cum au pieţele mature, America ori Franţa, consideră fermierii locali, astfel încât să existe o transparenţă în piaţă şi preţurile să fie negociate corect.

Cornelius H Group, companie activă în Marea Britanie în domeniul instalării de sisteme de geamuri, care în 2023 a devenit unicul acţionar al Dulcinella, o reţea de 20 de magazine cu produse de cofetărie şi patiserie în România, ar urma să mute fabrica de la Târgu-Neamţ (judeţul Neamţ) la Bucureşti, în urma unei investiţii estimate la 10 milioane de euro, potrivit propriilor informaţii.

România, al doilea cel mai mare crescător de oi al Uniunii Europene, dar nu şi în top cinci producător de carne în această industrie, ar putea învăţa din modelul neozeelandez cum să-şi valorifice potenţialul, consideră Florin Burculescu, preşedintele Cooperativei Agricole Integrate Ţara Mea, cea mai mare din România după numărul de membri.

Ionut Vochin, director executiv al Oxigen Agro Product Company şi preşedintele Cooperativei Ar­ge­dava Novaci, crede că, având în vedere că agricultura şi în special legumicultura au nevoie de multă forţă de muncă, care de multe ori este greu de găsit, fermierii trebuie să investească în tehnologie pentru a asigura măcar producţia internă.