ZF Agropower. Cum s-a transformat agricultura: În loc de 10-12 combine, acum una singură lucrează 1.000-2.000 ha. Vom vedea tractoare autonome pe câmp şi fermieri în centrul de control

♦ „În viitor, nişte joburi se vor pierde, dar întotdeauna va fi nevoie de specialişti. Cumva, se va schimba specializarea fermierului, pentru că trebuie să fie un pic mai pregătit pe partea de IT“.

În contextul în care inovaţia teh­nologică avansează cu paşi rapizi, agricultura nu rămâne în urmă. Chiar dacă în România transfor­marea se produce într-un timp mai mare, pentru că unele tehnologii, deşi sunt interesante pentru fermieri, sunt inacce­sibile financiar în prezent, progresul este inevitabil şi schimbările deja se văd, a fost una dintre concluziile ediţiei din 13 mai a emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania şi Penny.

„Sunt sigur că anumite operaţiuni din fermă vor fi înlocuite de maşini în viitor. S-a întâmplat în ultimele zeci de ani, adică e o evoluţie naturală. Dacă vă amintiţi, acum câţiva ani, o suprafaţă de 1.000-2.000 de hec­tare se recolta cu 10-20 de combine. Acum e suficientă una singură“, a spus Claudiu Jurubiţă, administrator al Magistral Agro Proiect.

El are o fermă de cereale în judeţul Argeş, unde cultivă cereale pe o suprafaţă de 2.000 de hectare, după ce s-a alăturat familiei sale în business în urmă cu aproape un deceniu. „La mine în fermă, de câţiva ani, am implementat un sistem de monitorizare a flotei de maşini, care mă ajută să urmăresc lucrările efectuate în câmp de utilaje, am început să aplic îngrăşăminte variabil, folosind recomandări venite de la imagini satelitare din câmp despre starea de sănătate a plantelor şi am un sistem de monitorizare a calităţii produselor stocate în siloz şi de condiţionare automată a acestora. Mai am în implementare câteva sisteme şi îmi doresc să aplic variabil şi tratamente pentru plante“, a subliniat el.

Răzvan Prelipcean, cofondator al Naturleg, companie care cultivă 400 de hectare cu cereale şi 60 de hectare cu legume în comuna Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa

 

Răzvan Prelipcean, cofon­dator al Naturleg, companie care cultivă 400 de hectare cu cereale şi 60 de hectare cu legume în comuna Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa, a început digitalizarea în fermă în 2016, dintr-o nevoie. Compania începuse să lucreze din ce în ce mai mult cu supermarketurile, volumul de livrări era destul de mare şi s-a născut nevoia de a avea o evidenţă clară a livrărilor, un control al calităţii, o trasabilitate. Astfel, a investit într-un soft de contabilitate care a îmbu­nătăţit fluxurile interne.

„După care am continuat cu investiţii pe zona de eficientizare a consumului de carburant, unde am am investit într-o pompă de motorină digitalizată complet, care e gestionată prin Bluetooth de către fiecare mecanizator şi în felul ăsta ştim fiecare ce echipament încarcă, ce cantitate, ce persoană şi în ce scop, dublată de o investiţie de monitorizare prin GPS a flotei de maşini, ca să ştim precis unde se fac lucrările şi cât consumă. Acest cumul de investiţii ne-a dus o reducere a costurilor de până la 30%, deci a fost de foarte bun augur“, a precizat Răzvan Prelipcean.

De asemenea, Naturleg a mai investit în irigaţii inteligente şi are în prezent doi pivoţi care sunt controlaţi prin telefon şi este stabilită rata de aplicare a apei, când pornesc şi când se opresc. „Am continuat digitalizarea, recent, cu o investiţie într-o soluţie de farm management, care ne-a simplificat de asemenea o serie de fluxuri interne, deoarece fiecare utilizator din fermă poate participa la acest software. Avem planificate anul acesta investiţii în staţii meteo, ca să ne dea informaţii precise de pe fiecare parcelă cu privire la elementele pedoclimatice, cum ar fi umiditatea, temperatura şi, inclusiv, NPK (azot, fosfor, potasiu - n. red.) şi să ştim în timp real care e situaţia din sol“, a completat el. Răzvan Prelipcean mai vrea să investească în două drone, una multispectrală, care să realizeze hărţi, şi una de aplicare precisă a îngrăşămintelor.

La ce alte soluţii se mai uită tinerii fermieri?

„Sunt multe tehnologii foarte inte­resante, dar sunt într-o fază incipientă şi sunt testate şi îmbunătăţite în diverse ferme. Apoi, sunt extrem de scumpe în momentul de faţă raportat la ce oferă. Spre exemplu, un robot care să cureţe buruienile din câmp, pentru care primisem o ofertă, era vreo 50.000-60.000 euro şi un mic roboţel şi nu era suficient. Noi avem circa 60 de hectare de legume şi îmi trebuia o armată de roboţi din aceştia şi ar însemna să investesc destul de mult în ei“, a spus Răzvan Prelipcean, care crede că aşa cum multe tehnologi au devenit, în timp, accesibile, aşa vor deveni şi acestea.

De asemenea, Claudiu Jurubiţă spune că momentan nu are roboţi în câmp, pentru că sunt costuri foarte mari pentru a face această investiţie. „Acum există pe piaţă tractoare autonome care să facă lucrările în câmp, fără operator. Practic trebuie doar lăsate într-o parcelă şi ştiu să are, să discuie, să facă lucrări de semănat. Dar, un tractor micuţ are un cost foarte mare şi nu consider că e o investiţie utilă în acest moment. Cu timpul vom vedea sigur şi utilaje mai mari care vor apărea şi tehnologia care va începe să se ieftinească.“

Totodată, Răzvan Prelipcean e de părere că noile soluţii tehnologice vor deveni mai accesibile, uitându-se în trecut, când ceea ce are acum în fermă i se părea scump sau chiar intangibil financiar. „Cred că şi acest roboţi vor deveni accesibili. Spre exemplu, există un sistem care distruge ierburile dăunătoare în mod automat, pe bază de laser şi inteligenţa artificială. Se plimbă practic între rânduri şi face o plivire, să zic aşa, digitalizată. Acesta este ideal, mai ales când ai o cultură ecologică, dar deşi e o soluţie foarte interesantă, este scumpă şi destul de prohibitivă momentan, dar cu timpul va deveni accesibilă“, a menţionat el.

Viitorul cu mai mulţi roboţi şi mai mulţi fermieri cu cunoştinţe IT

„În viitor, nişte joburi se vor pierde, dar întotdeauna va fi nevoie de specialişti. Cumva, se va schimbă specializarea fermierului, pentru că trebuie să fie un pic mai pregătit pe partea de IT şi nu neapărat pe partea de programare, ci de setare a unor parametri, a utilajelor din câmp, care vor trebui supravegheate mereu. Fermierul va fi mai informat, va lua decizii pe bază de date colectate în mod automat, eroarea umană va fi mai mică sau poate eliminată. Toate acestea vor conduce la o eficientizare a fermelor şi a businessurilor în general“, a afirmat Claudiu Jurubiţă.

El spune că astăzi nu se mai întâmplă lucrurile la fel ca acum 10 ani. „Tehnologia avansează rapid. Apare şi inteligenţa artificială cu aplicabilitate în agricultură şi văd acest lucru ca fiind benefic. Nu trebuie să ne sperie că nu vor mai lucra oamenii în agricultură, pentru că nu se va întâmpla asta. (...) Vom vădea şi roboţi, dar vom vedea şi oameni peste zece ani în câmp. Nu vor fi doar roboţii“, este de părere Jurubiţă.

El cred că în viitor agricultura va arăta mult diferit faţă cum arată în prezent, cu utilaje moderne, lucrări făcute cu precizie, tineri care să vină către agricultură, pentru că este un domeniu în care, cel puţin în România, media de vârstă a oamenilor care activează aici este de peste 50 de ani şi, în urma apariţiei tinerilor, o schimbare a domeniului, pentru că vor dori să lucreze mai puţin şi să aibă un confort sporit. „Iar acest lucru nu se poate face decât cu digitalizare. Va fi mai multă muncă de birou şi mai puţină muncă de teren. Va fi frumos în agricultură, iar fermierul va sta la un pupitru, de unde va monitoriza nişte utilaje“, a întărit acesta.

În plus, Răzvan Prelipcean a spus că numai dacă te uiţi în ultimii 50 de ani, industrializarea, tehnologizarea şi digitalizarea din au sporit calitatea vieţii şi au dat oamenilor mai mult confort, aşadar tehnologia a avut un efect benefic. „Ferma mea digitală, peste vreo zece ani, mi-ar plăcea să fie o fermă unde să stau la un pupitru, într-un centru de control, de unde să monitorizez toate tractoarele complet autonome.“

El a mai spus că vede pe parcelele de legume roboţi care distrug dăunătorii şi care îi avertizează pe fermieri cu privire la recoltat. De asemenea, crede că agricultura va deveni un domeniu mai uşor de făcut, mai previzibil şi mai protejat în faţa schimbărilor climatice.

„Viitorul agriculturii e clar digitalizarea şi văd un sector mai previzibil, în măsura în care fermierii vor înţelege să facă aceste investiţii cât mai devreme. Îl văd un sector în care vor activa din ce în ce mai mulţi tineri, pentru că asta se observă deja. Agricultura nu mai e un domeniu prăfuit, îmbătrânit, ci devine un domeniu cool, care atrage tinerii şi asta cred că este o veste foarte bună“, a precizat Prelipcean.