♦ Ambasadoarea SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, afirmă într-un interviu pentru Ziarul Financiar oferit împreună cu Cristian Sporiş, preşedintele AmCham România, că investitorii americani aşteaptă transparenţă, stabilitate şi predictibilitate şi că acestea au crescut în ultimii ani ♦ „SUA este cel mai mare partener comercial şi de investiţii din afara UE pentru România. Trendul este crescător”.
Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA la Bucureşti, afirmă într-un interviu oferit în această săptămână Ziarului Financiar împreună cu Cristian Sporiş, preşedintele AmCham România, că relaţiile comerciale şi de investiţii sunt într-un moment crescător, că apreciază stabilitatea guvernamentală şi că urmează reuniuni de business româno-americane care vor impulsiona investiţiile şi comerţul.
Există percepţia că schimburile comerciale şi investiţiile americane în România nu se ridică la nivelul relaţiilor politice şi de securitate.
Ce se poate face pentru a ajunge şi cu businessul la nivelul politic?
Ambasadoarea spune că de fapt schimburile comerciale între Statele Unite şi România au crescut de trei ori în ultimii 15 ani.
„Ultimele statistici de la Washington ne arată că schimburile de bunuri şi servicii a crescut de la 5,4 miliarde $ în 2021 la 7,1 miliarde $ în 2023. Această creştere reflectă trendurile pe termen lung. Ca ţară non-UE, Statele Unite sunt cel mai mare partener comercial şi de investiţii pe care îl are România. Trebuie să ne uităm la trenduri, la traiectorii. Există interes mare pentru companiile americane care continuă să investească şi să-şi extindă operaţiunile în România”, a spus Kavalec.
În 2023 exporturile de mărfuri ale României în Statele Unite au fost de 2,3 mld. $, iar importurile au fost de 1,5 mld. $, cu o balanţă pozitivă în favoarea României de 0,8 mld. $, conform INS. Dar chiar în creştere, exporturile României în SUA sunt departe de cele ale Ungariei în SUA de 6 mld. $, de exemplu, o ţară la jumătate ca populaţie. La 31 decembrie 2022, BNR arată că investiţiile americane în România erau de 7,3 mld. euro, pe locul 5 după Germania, Austria, Franţa şi Italia, dar se cunoaşte faptul că o parte din firmele americane vin prin Olanda sau alte jurisdicţii, deci este posibil ca SUA sa fie în top 3 investitori străini.
Ambasadoarea a menţionat că Ford Otosan angajează încă 1.300 de oameni la Craiova, Coca-Cola investeşte în noi tehnologii green şi îşi extinde operaţiunile. Amazon îşi extinde operaţiunile la Iaşi, unde are 2000 de oameni.
Parteneriatul strategic de securitate între România şi SUA este critic în condiţiile războiului din Ucraina. „Acest parteneriat nu a fost niciodată mai important decât acum şi suntem foarte recunoscători României pentru găzduirea trupelor americane împreună cu celelalte trupe NATO în ţară”, spune ambasadoarea.
Kathleen Kavalec afirmă că este un moment bun pentru creşterea relaţiilor de business. Urmează o întâlnire în cadrul Select USA Summit - un mare forum de investiţii prin care SUA atrage investitori - în Washington DC în luna iunie 2024, unde va participa o delegaţie de 15 companii româneşti. Săptămâna trecută au fost la Bucureşti reprezentanţii a 15 de companii americane în cadrul programului Trade Winds şi probabil se va auzi despre contracte semnate. Acum sunt la Istanbul.
Va fi importantă şi Black Sea Defence Summit, expoziţia de echipamente militare care va avea loc în această lună la Bucureşti, unde vor participa mai mult de 50 de companii americane, susţine Kathleen Kavalec.
De asemenea, există companii româneşti care se dezvoltă în Statele Unite, de exemplu UiPath, care şi-a majorat numărul de angajaţi în SUA, deci există creşteri în ambele direcţii.
Cum pot beneficia firmele româneşti de legea off-set
Dar ce se poate face pentru ca, având în vedere achiziţiile de miliarde de dolari făcute de guvernul României pentru echipament şi tehnică militară americană, să beneficieze şi firmele româneşti de contracte, pe baza legii off-set?
„Guvernele nu se implică în astfel de deal-uri specifice. Desigur, companiile americane respectă orice lege este în vigoare. Nu ştiu în ce stadiu este legea off-setului, dacă se revizuieşte şi în ce stadiu este, dar ceea ce am văzut în practică este că aceste contracte dau de lucru companiilor româneşti, în termeni de extindere a facilităţilor, a corpurilor de clădire sau de oferire a unor servicii. Aveţi absolută dreptate că acest tip de investiţii pot fi o oportunitate pentru companiile româneşti, dar nu pot intra în detalii despre cum funcţionează exact acest parteneriat. Este de obicei o relaţie între companii şi contractori”, a spus ambasadoarea.
Cristian Sporiş, preşedintele AmCham, intervine: „Există un cadru de cooperare între cele două administraţii, americană şi românească, pentru dezvoltarea business-ului şi a investiţiilor dintre cele două ţări şi acesta este cel mai important, este baza pentru orice discuţii”.
Ce presupune acest cadru?
„Acum doi ani am sărbătorit 20 de ani de parteneriat strategic, anul acesta România aniversează 20 de ani de la aderarea la NATO, deci există un parteneriat. Cu ce diferă faţă de acum 20 de ani, şi asta este realitatea, este că atunci vorbeam mai mult de globalizare, dar după pandemie vorbim mai mult de near shoring – investiţii în apropiere –, iar acum vorbim despre friendly shoring – investiţii în ţările prietene”, spune Sporiş.
Forum româno-american la Washington
El afirmă că din punctul de vedere al AmCham au început relaţiile bilaterale pe frontul economic acum doi ani, de când au fost organizate două ediţii ale Forumului Economic SUA-România, la Bucureşti, cu delegaţii la nivel înalt din ambele guverne, la care au participat secretarul de stat pe energie şi secretarul general adjunct pe comerţ din partea SUA şi de partea română premierul şi miniştri.
„Anul acesta mergem la Washington cu forumul pe 21 iunie chiar înainte de Select USA, unde vor participa atât reprezentanţi ai companiilor româneşti cât şi ai companiilor americane prezente deja în România care vor vorbi despre cum să faci business în România, despre mediul economic local, despre cum sunt trataţi investitorii aici, deci va fi un sale pitch. Acesta este nivelul la care putem interveni noi. Deci la nivel politic şi de, apărare şi de securitate avem o bază, iar acum ne ducem spre economie, spre business, spre crearea de prosperitate, şi nu este aici în mod necesar partea guvernului”, afirmă Sporiş.
Companiile vor interacţiona şi de ce nu o parte din companiile româneşti vor investi în SUA şi companiile americane vor decide să investească în România, cea mai mare ţară din regiune, sigură, parte a UE, viitoare membră a OECD, susţine el.
Pe de altă parte, Cristian Sporiş susţine că ne uităm prea mult spre manufacturare, spre producţie, în condiţiile în care economia este acum orientată mai mult spre servicii decât spre producţie.
În producţie depinde la ce capăt al lanţului de valoare eşti - dacă eşti la capătul unde furnizezi materii prime sau dacă eşti la celălalt capăt, unde furnizezi servicii de de exemplu de cybersecurity, de blockchain, de IA.
„Este decizia noastră ca ţară unde vrem să ne punem resursele. Dacă ne asumăm că viitorul aparţine inteligenţei artificiale, da, probabil că vom aloca investiţii în cercetare-dezvoltare sau dacă nu, promovăm investiţiile în producţie”, spune Sporiş.
Dar ce aşteaptă guvernul american de la România pentru o colaborare economică şi de investiţii cât mai bună?
„Aşteptăm transparenţă şi predictibilitate - acestea sunt elemente cheie pentru investitori. Când investesc aici trebuie să ştie că mediul legislativ este clar, predictibil şi stabil. Acestea sunt punctele cheie – transparenţă, predictibilitate şi stabilitate”, spune ambasadoarea.
„Stabilitate politică”?
„Stabilitate în climatul de investiţii. Oamenii de business încearcă să-şi facă planuri pentru viitor, deci dacă regimul de taxare se schimbă constant sau sunt alte schimbări legislative continue atunci este foarte dificil. De aceea, eforturile României de a se alătura OECD sunt de mare ajutor, pentru că exact asta cere OECD”, spune reprezentanta SUA.
„Dar credeţi că în ultimii ani au crescut stabilitatea şi transparenţa în România?”
„Da, în mod sigur cred că avem de-a face cu îmbunătăţiri. Avem mai multă stabilitate în guvernare. România este chiar în mijlocul unui mare salt de adoptare a cerinţelor OECD. M-am întâlnit la Paris cu delegaţia americană la OECD şi mi-au spus că printre candidaţii în curs la OECD România face cele mai mari progrese. Există foarte multe condiţii pentru accederea la OECD. Sunt 26 de comitete, fiecare cu diverse cerinţe şi România lucrează bine pentru a le satisface”, a spus ambasadoarea.
În ce domenii sunt interesate cele 15 companii care au venit în România în cadrul Trade Winds? Există un interes din partea companiilor americane de exploatare a materiilor prime rare, având în vedere de exemplu proiectul anunţat de
1 miliard de euro al companiei americane Amerocap de exploatare a magneziului?
„Sunt companii din apărare/industria aerospaţială, energie, IT, educaţie, producţie, servicii, securitate şi industria auto. Având în vedere ce se întâmplă în lume, războiul din Ucraina, creşterea Chinei, investitorii se uită să diversifice lanţurile de aprovizionare şi mai ales la nivelul materiilor prime şi al metalelor, deci investitorii se uită la orice ţară cu resurse. România are mare potenţial în domeniul resurselor, aveţi deja resurse energetice diversificate, sunteţi una din cele mai mari ţări din UE, a şasea ca mărime. Aveţi multe resurse diferite care pot fi exploatate, nu sunt surprinsă dacă investitorii în căutare de noi resurse se uită la România”.
Cum poate beneficia România de transferuri tehnologice din SUA
Dar având în vedere lunga relaţie politică şi de business între România şi SUA şi ponderea SUA în PIB-ul mondial de 25%, cum poate România beneficia de transferuri tehnologice din SUA pentru a se dezvolta economic?
„Avem peste 1.000 de companii aici, responsabile pentru peste 100.000 de angajaţi. Împreună cu AmCham acestea încearcă să-şi crească prezenţa aici, cu o creştere a investiţiilor. Dacă vorbim de tehnologie, tehnologia este dezvoltată astăzi oriunde, spre exemplu UIPath este o companie românească care se dezvoltă cu succes în Statele Unite, care ne arată cât de globalizat este businessul în aceste zile. Nu este doar într-o singură direcţie.”
Reprezentantul AmCham intervine:
„Cea mai mare parte a răspunsului este de fapt la noi, la români şi cum sprijinim companiile printr-un climat bun de investiţii prin care să atragem investitorii care sunt globali. Jurisdicţia care oferă cele mai bune condiţii ca stabilitate, securitate, randament va câştiga. OECD este pentru noi acum cel mai bun proiect de ţară, pentru că accederea ne va include printre ţările unde nu vei avea bariere de intrare, vei avea transparenţă şi credibilitate cerute pentru orice companie care îşi face un business plan pe 5-10 ani.
România trebuie să lucreze la resursa umană - suntem ţara care avem cea mai mare proporţie a tinerilor care nu sunt implicaţi în nicio activitate economică şi nici în studiu. Şi aici trebuie văzut ce soluţii sunt, pentru că dacă eşti investitor, vii şi nu găseşti forţă de muncă randamentul investiţiei, poate fi mai bun în alte jurisdicţii”.
Cristian Sporiş susţine că trebuie puse împreună comunitatea de business a celor două ţări cu ajutorul celor două administraţii, din România şi SUA. „Vom avea în delegaţia noastră la forum trei miniştri – ministrul economiei, ministrul sănătăţii şi ministrul energiei - acestea sunt cele trei priorităţi pentru atragerea de investitori: economie, energie şi sănătate”, spune el.
Ambasadoarea face o paralelă între SUA şi Uniunea Europeană. „În Statele Unite avem 50 de state, şi toate intră în competiţie pentru atragerea de investitori. La fel se întâmplă în cadrul UE. România este în competiţie cu celelalte membre ale UE pentru atragerea de investitori – din UE sau din afara UE. Investitorii vin acolo unde sunt cele mai bune condiţii. Provocarea pentru guvern este să adopte măsurile cele mai bune într-o piaţă competitivă - cea mai bună politică fiscală, infrastructură şi rămâne la decizia investitorilor încotro să se îndrepte”, spune ea.
„UiPath a decis să se listeze la New York pentru că acolo sunt investitorii şi acolo este piaţa”, adaugă Sporiş.
Acolo sunt banii, pe Wall Street. „Da”, confirmă ambasadoarea. „Este o glumă veche. De ce aţi jefuit banca? Pentru că acolo sunt banii”.
„Ar trebui şi România să aibă o lege de atragere a investiţiilor precum Inflation Reduction Act dată de preşedintele Biden care aduce investiţii de miliarde în SUA prin ajutoare stat masive?”
„Asta ţine de guvernul dumneavoastră, cum să atragă investitorii. Dar România face deja multe lucruri pentru atragerea investiţiilor în energie de exemplu, în green energy. Existenţa unui sector energetic puternic este un punct de atracţie important”, spune ea.
Cristian Sporiş subliniază că investiţiile preconizate în date centere sunt dependente de producţia de energie la preţ bun. „Va avea data centere ţara care va putea furniza energie la un preţ decent”.
Dar cum este văzută din America în această perioadă tensionată România ca o ţară de flanc, cea mai apropiată ţară din blocul NATO de regiunea de război din Ucraina?
„Vedem România ca un aliat cheie de pe flancul estic. Preşedintele Biden a spus că în calitate de membru al NATO şi de aliat strategic România a depăşit toate aşteptările, a devenit un aliat puternic şi de încredere. Avem o viziune foarte pozitivă asupra contribuţiei României în alianţa NATO. Apreciem colaborarea foarte bună. Nu mai menţionăm sprijinul românesc pentru Ucraina într-o perioadă dificilă - sprijinul pentru refugiaţi, pentru transferul cerealelor ucrainene. Cel puţin 50 milioane de tone de grâu ucrainean a fost transferat prin România către pieţele internaţionale. România a investit în infrastructura de transport folosită pentru acest transfer”, a răspuns ambasadoarea.
Apropierea de Ucraina: risc sau oportunitate?
Pentru o companie americană, faptul că România este vecină cu Ucraina aflată în război este pozitiv, o oportunitate sau este negativ când ia decizia de a investi aici?
„Cred că investitorii vor continua să vină aici, pentru că România este un aliat stabil în regiune. Nu cred că războiul a modificat calculele oamenilor de business. Cel mai important fapt este că România este membră a NATO, că apărarea sa este integrată în NATO, acest fapt ţine România apărată şi sigură, pentru locuitorii săi şi pentru investitori deopotrivă”, spune Kavalec.
Când războiul se va termina – nu ştim când, în 2, 5, 10 ani - România va fi un hub logistic din punctul de vedere al Americii pentru reconstrucţia Ucrainei?
„Cred că poate fi un hub logistic nu numai din punctul de vedere al SUA, ci din punctul de vedere al tuturor celor care vor contribui la reconstrucţia Ucrainei. Geografic sunteţi evident foarte aproape. Aveţi o colaborare tot mai bună cu guvernul ucrainean. Trimisul special pentru reconstrucţia Ucrainei, Penny Pritzker, a fost aici. România este într-o bună poziţie pentru a fi angajată în eforturile de reconstrucţie a Ucrainei”.
Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA la Bucureşti: Cine are viză de America să vină să şi-o reînnoiască chiar dacă este luată anul trecut. Şi să-şi aducă şi familia. Avem nevoie de cât mai multe vize acceptate
Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA la Bucureşti, a spus într-un interviu acordat Ziarului Financiar împreună cu preşedintele AmCham, Cristian Sporiş, că pentru eliminarea vizelor este necesară o rată cât mai mare de cereri aprobate pentru viză şi că oricine are o viză de America sau are şanse bune să o obţină, dacă aplică, va îmbunătăţi această rată.
„Visa Waiver este un proces tehnic. România trebuie să satisfacă anumite condiţii. Nu este o decizie politică. România a făcut progrese bune. Ultima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească este rata de refuz, care se măsoară anual. Chiar rog cititorii dumneavoastră să vină să îşi reînnoiască viza de America dacă o au, iar dacă nu o au să aplice pentru viză pentru că în acest fel rata de refuz va scădea”, a spus ambasadoarea.
Kathleen Kavalec a explicat faptul că cu cât există mai multe aplicaţii care vor primi răspuns pozitiv, cu atât rata de refuz va scădea şi deci ultima condiţie pentru ridicarea vizelor va fi îndeplinită.
„Reînnoirile de viză sunt foarte uşor de procesat. Dar chiar dacă va fi îndeplinită această condiţie, va mai fi necesară o perioadă de implementare (deci este posibil să nu fie ridicate vizele chiar în 2024, dacă va fi îndeplinită condiţia statistică -n.red.) Este o decizie statistică în cele din urmă. De aceea cel mai important lucru pe care îl pot face românii pentru eliminarea vizelor este să vină le reînnoiască dacă au viză, chiar dacă o au şi de un an, reînnoiţi-vă viza pentru că ne veţi ajuta. Dacă aveţi viză de America, veniţi cu toţi membrii familiei să primească viza. Deci cu cât mai multe cereri de viză acceptate avem, cu atât mai multe şanse vor fi ca rata să scadă şi vizele să fie eliminate. AmCham de asemenea ne ajută cu angajaţii din companiile americane care să aplice pentru viză”.
Cristian Sporiş, preşedintele AmCham, a spus: „Noi încercăm să identificăm angajaţii din companiile membre ale AmCham care sunt eligibili pentru viză şi să-i convingem să facă cereri pentru viză. Avem nevoie de mai multe aplicaţii de calitate”. „Şi sunt sigură că cititorii Ziarului Financiar vor primi viză dacă vor aplica!”, a fost îndemnul ambasadoarei.
