Consiliul de administraţie al BNR a decis şi în şedinta de astăzi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.
De asemenea, Banca Natională a păstrat neschimbată şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Este a treia şedintă de politică monetară din acest an în care BNR menţine dobânda la 7%, nivel la care a ajuns pe 11 ianuarie 2023.
”Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse”, se arată în comunicatul BNR.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreşterii ratei anuale a inflaţiei de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit faţă de 2023 şi pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă.
Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior şi să coboare doar marginal în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei (martie 2026).
În luna februarie, BNR spunea că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare în decembrie 2024 la 4,7%, iar la finele anului viitor la 3,5% – nivel situat la limita de sus a intervalului ţintei.
Porivit comunicatului BNR de astăzi, descreşterea inflatiei va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor, a căror acţiune dezinflaţionistă va slăbi însă progresiv, şi mai pronunţat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior. Acestora li se alătură influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din descreşterea graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.
Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale şi de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuţia bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public şi impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.
O sursă de incertitudini şi riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie.
Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze însă şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.
Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, se mai arată în comunicat.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie 2024 la 6,61 la sută, de la 7,23 la sută în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creşterii preţurilor alimentelor.
Rata anuală a inflaţiei a revenit astfel în martie la nivelul de la finele anului trecut, în condiţiile în care creşterile de dinamică consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de preţurile energiei electrice, combustibililor şi produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflaţiei de bază şi de descreşterea dinamicii preţurilor LFO.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,1 la sută în martie, de la 8,4 la sută în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste, corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, precum şi dinamica în scădere a preţurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent şi de nivelul mărit al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influenţele creşterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puţin parţial, asupra preţurilor unor servicii şi bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 6,7 la sută în martie 2024, de la 7,0 la sută în luna decembrie 2023.
