♦ Surplusul de lichiditate este plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu dobândă de 6% ♦ În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-şi parchează bani astfel), şi nu dobânda-cheie de 7% ♦ În planul creditării, finanţările acordate sectorului privat au continuat să frâneze, ritmul anual de creştere încetinind sub 5% din cauza dobânzilor mari ♦ BNR a menţinut şi în luna mai dobânda-cheie la 7%, anticipând presiuni inflaţioniste mai persistente din cauza fiscalităţii şi a creşterii salariilor şi pensiilor ♦ Inflaţia a coborât sub 6% în luna aprilie.
Piaţa interbancară a avut şi în luna aprilie un excedent de lichiditate mare, de aproape 50 mld. lei medie zilnică, al doilea maxim de după 2012, în timp ce ROBOR la 3 luni a staţionat în a patra lună din 2024 la 6,05%, iar creditarea a rămas anemică.
Anterior, în martie surplusul de lichiditate a fost de 44,7 mld. lei, după ce în februarie ajunsese la 47 mld. lei medie zilnică, iar în ianuarie 2024 excesul de lichiditate urcase la un record, de aproape 61 mld. lei medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012.
Pe ansamblul primelor patru luni din 2024, excedentul mediu de lichiditate din piaţa interbancară a fost de circa 50 mld. lei (10 mld. euro), medie zilnică, apropiat de media din primul trimestru (T1) din 2024.
