13 mai 2024 a fost una dintre cele mai aşteptate zile din acest an de către mediul financiar din România. În opinia majorităţii analiştilor şi economiştilor, iar aici includ şi propria-mi opinie, şedinţa de politică monetară a BNR ar fi adus o scădere a ratei dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,75%. Cu toate acestea, opţiunea BNR a fost una de prudenţă.
În piaţă, efectele unei reduceri de dobândă cu 0,25 puncte procentuale ar fi fost mai mult decât limitate întrucât dobânzile la creditele ipotecare noi au scăzut sub 6% iar cele de nevoi personale fac deja paşi fermi sub 7%. Evident, ratele interbancare s-ar fi ajustat în consecinţă, acestea fiind acum la limita inferioară posibilă. Un alt efect, mai important din punct de vedere financiar ar fi fost scăderea costului la care BNR plăteşte depozitele overnight ale băncilor comerciale, de la 6% la 5,75%, în contextul unei pieţe cu lichiditate foarte mare. Lichiditatea din sistemul bancar este estimată la peste 40 de miliarde de lei, cu un maxim istoric de 60 miliarde lei în ianuarie 2024. Odată cu scăderea dobânzilor, o parte din aceşti bani ar ajunge în piaţă sub formă de credite, la populaţie şi companii.
Trecând peste componenta financiară, cel mai important efect ar fi fost semnalizarea unei noi perioade, aceea a unei politici monetare mai puţin restrictive şi care să încurajeze creditul privat. O analiză sumară a creditelor acordate populaţiei arată ca în 2023 creditele de nevoie personale au crescut cu peste 3 miliarde lei, în timp ce creditele pentru locuinţe au început anul cu un declin continuat până în august după care au revenit pe creştere şi au încheiat 2023 cu un nivel uşor superior faţă de soldul din ianuarie. La momentul actual atât soldul creditelor de nevoie personale cât şi al celor ipotecare sunt peste nivelul din decembrie 2023, dinamica fiind mult mai pronunţată în cazul creditelor de consum. Identificăm aici primul argument pentru care BNR a menţinut dobânda de politică monetară – dinamica pozitivă a creditelor acordate populaţiei, în special pe zona de consum.
La momentul anunţării deciziei de politică monetară cunoşteam inflaţia din martie, în scădere de la 7,2% la 6,6% însă cu o dinamică pozitivă pe valorile lunare. Iată că după afişarea datelor de inflaţie pe aprilie, 5,9%, am mai primit o confirmare a faptului că inflaţia scade, fiind de fapt într-o stare de dezinflaţie – preţurile au continuat să crească însă cu o rată descrescătoare. Cu toate acestea, preţurile alimentelor au crescut cu 2,7% de la începutul acestui an, în timp ce preţurile serviciilor au adăugat 3,35%, acestea din urmă în special pe seama creşterilor de taxe şi impozite. Al doilea argument, inflaţia este în scădere însă există în continuare presiuni ca urmare a modificărilor fiscale dar şi al creşterilor salariale şi consumului privat.
Consumul privat a revenit pe o tendinţă ascendentă mai pronunţată în martie, înregistrând creşteri de peste 4% ca urmare a creşterii achiziţiilor de produse nealimentare dar şi al carburanţilor. Consumul a fost susţinut de creşterile salariale care pe parcursul anului 2023 au fost superioare inflaţiei. Adăugam la toate acestea, noua lege a pensiilor care va aduce mai mulţi bani în piaţă, poate nu şi o putere de cumpărare mai mare. Avem şi un al treilea argument: consumul populaţiei în creştere, creşterile de salarii şi pensii.
BNR este recunscută pentru prudenţă în regiunea Europei Centrale şi de Est. Polonia, Cehia, Ungaria au operat deja scăderi ale ratei de dobândă la începutul acestui an, va urma şi România, cel mai probabil în cadrul şedinţei de politică monetară din iulie. O amânare a scăderii ratei de dobândă după primul set de alegeri este şi aceasta de bun augur. Să nu uităm totuşi de climatul global – SUA încă se confruntă cu presiuni inflaţioniste prin prisma unei pieţe a forţei de muncă în continuă expansiune ceea ce pune banca centrală în dificultate privind scăderea ratelor de dobândă. Acest aspect are, bineînţeles, influenţă şi în Europa.
Florin Andrei este analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
