ZF Agropower. Cât îi costă pe fermieri să ştie din birou cum arată grâul şi porumbul şi să facă lucrări agricole de la distanţă: o dronă poate fi 1.000 de euro sau 15.000 de euro

♦ Răzvan Prelipcean, care cultivă 400 de hectare cu cereale şi 60 de hectare cu legume în comuna Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa: Agricultura digitală îţi simplifică viaţa şi îţi îmbunătăţeşte activitatea din fermă“.

O dronă simplă, care doar fil­mează culturile de grâu sau de porumb, costă 1.000 de euro, pe când o dronă mul­tispectrală, care reali­zea­ză şi hărţi cu câmpurile, costă 3.000-5.000 de euro, iar una care aplică tratamente plan­telor în mod precis, atunci când au nevoie, ajunge la 15.000 de euro, spune Răzvan Prelipcean, cofondator al Naturleg.

„Dronele, în esenţă, nu sunt nişte investiţii mari. O dronă simplă, dacă vrei doar să-ţi filmezi cultura şi să o urmăreşti vizual, este undeva la 4.000-5.000 lei (circa 1.000 de euro - n. red.), o dronă mai bună, una de cartare, multispectrală, este undeva la 3.000-5.000 de euro, iar o dronă de a­pli­care de tratamente plantelor, în mod precis, este undeva la vreo 14.000-15.000 de euro“, afimă Răzvan Prelipcean, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania şi Penny.

El cultivă 400 de hectare cu cereale şi 60 de hectare cu legume în comuna Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa şi a început digi­talizarea în fermă în 2016, dintr-o nevoie, cu soft de contabilitate. Apoi, a investit în eficientizarea consumului de carburant şi monitorizarea prin GPS a parcului auto, investiţii care au dus la o reducere a costurilor din fermă de până la 30%. De asemenea, Naturleg a mai investit în irigaţii inteligente şi anul acesta are planificate investiţii în staţii meteo, care să ofere informaţii în timp real din câmp.

„Vreau să mai investesc în două drone, una multispectrală, care să realizeze hărţi, şi una de aplicare precisă a îngrăşămintelor“, a precizat Răzvan Prelipcean. Îngrăşămin­tele şi celelalte inputuri agricole, cum sunt erbicidele, de exemplu, sunt printre cele mai mari investiţii în structura de cost pen­tru înfiinţarea unei culturi, astfel că aplica­rea precisă poate aduce economii în fermă.

Răzvan Prelipcean crede în agricultura digitală, pentru că reduce costurile din fer­mă, măreşte productivitatea şi îi dă fermierului informaţii clare din câmp. „Agricultura digitală îţi dă mai mult timp pentru familie şi acest lucru e foarte important. Apoi, calitatea muncii e mai bună prin faptul că îţi sim­plifică viaţa şi îţi îmbunătă­ţeşte activitatea din fermă.“

În ceea ce priveşte inves­tiţiile în digitalizare, tânărul fermier consideră că se împart pe trei paliere valorice. „Sunt investiţii de valoare mică, care aduc un randament destul de bun şi se amortizează rapid. Investiţia într-un software de farm management ajunge undeva între 2 şi 5 euro/hectar/an. Apoi, vorbim de investiţia în acele sisteme de monitorizare GPS, care sunt între 155 şi 600 de euro/utilaj. Inves­tiţiile într-o pompă digitalizată de irigaţii se învârt în jurul a 2.000 de euro. Sunt câteva investiţii mici care pot aduce câteva economii cu rezultate imediate.“

La categoria investiţii medii se află dronele, care pornesc de la 1.000 de euro şi pot ajunge la 15.000 de euro. Apoi, sunt in­vestiţiile majore, cum sunt utilajele perfor­mante. „Spre exemplu, tractoarele care sunt autonome, de ultimă generaţie, nu au retrac­toare şi sunt interesante, dar sunt foarte scum­pe în acest moment. Puţin mai acce­si­bile sunt combinele care fac hărţi şi ştii ran­damentul exact al culturilor, ştii pe fiecare zonă cât s-a recoltat şi cum poţi să intervii în anul următor punctual pentru a spori productivitatea terenului“, a subliniat el.

Cele din urmă investiţii se fac, în principal, prin proiecte cofi­nanţate din fonduri europene, pentru a nu avea un impact mare asu­pra bugetului fer­mei. „Sunt soluţii de finan­ţare şi in­vestiţii pentru toate buzu­narele. La mine a fost un caz fericit că am investit în tehnologii, pentru că am fondat ferma încă de la început împreună cu părinţii mei şi mi-am asumat rolul de a mă ocupa de dezvoltare.“

El mai spune că există finanţări pentru utilaje noi şi din credite bancare.

„Fermierii care nu sunt convinşi din start de rezultatul unei astfel de investiţii pot să contracteze prestări de servicii, de exemplu, de cartare, cât şi de aplicare precisă cu dronele a unor inputuri şi îşi vor da seama dacă merită să aibă propria lor dronă sau nu. Sunt cazuri când într-o fermă mică, de 2-3 sau de 10 hectare, nu e justificată economic o astfel de investiţie. Într-o fermă de la 30-50 hectare în sus o astfel de investiţie, părerea mea, se amortizează uşor şi chiar e recomandată, pentru că e mai uşor să gestionezi culturile.“

În România, dat fiind că fermierii au vârste ridicate, Răzvan Prelipcean spune că încep, mai degrabă, să digitalizeze ferma când au avut nişte pierderi şi au suferit. „Ultimii trei ani le-au dat o lecţie importantă fermierilor că irigaţiile şi digitalizarea sunt investiţii critice, ultra-necesare în orice business agricol.“