ZF Investiţi în România! În faţa mierii ieftine din Ucraina, apicultorii români şi procesatorii de miere de albine trebuie să se orienteze spre pieţe noi, sortimente noi şi să vândă mai puţină miere vrac

♦ Preţurile pentru mierea românească sunt la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani ♦ Familia Mateş plănuieşte o investiţie de 1 mil. euro pentru o pensiune în Blaj. ♦ Cifra de afaceri a companiei Apidava s-a ridicat la 9,4 mil. euro în 2023, comparativ cu circa 8 mil. euro în 2022. 

Apicultorii şi procesatorii de miere de albine trebuie să dezvolte mai multe produse cu valoare adău­gată sau să se concentreze pe noi sor­ti­mente de miere, în contextul în care mie­rea polifloră ieftină din Ucraina a schimbat în ultimii doi ani perspec­tivele producătorilor români, a explicat Alina Mateş-Ochiş, manager de vânzări şi marketing Apidava, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Nu este doar în România aceas­tă provocare, ci în toate ţările din estul Europei. Nu există nicio soluţie pe termen scurt, decât să rezistăm cu stocurile pe care le avem, să încercăm să vindem pe alte pieţe, precum Asia, şi să încercăm să vindem mai mult en detail, să ne valorificăm fiecare, atât noi, cât şi apicultorii, produsele en detail în reţelele din România şi la clienţi din afară care înainte erau neglijaţi, cum ar fi magazinele etnice, unde ai o marjă de profitabilitate mai mare, dar un volum mult mai mic“.

Mierea românească ajunge în proporţie de 70% la export, iar pie­ţele principale erau până acum doi ani cele din Europa. După ce a înce­put să intre în piaţa europeană miere tot mai ieftină din Ucraina, marii achizitori din Germania, Franţa, Italia, Spania, Belgia sau ţările nor­dice au preferat să cumpere mierea ucraineană.

„Mierea de salcâm este undeva între 14 şi 16 lei şi mierea polifloră este între 8 şi 9 lei la achiziţie, unul din­tre cele mai mici preţuri din ulti­mii cinci ani. Mulţi au miere pe stoc de anul trecut. (...) Cam 70% din pro­ducţia României merge la export, iar preţul e făcut pe exportul angro“.

În cazul Apidava, în ultimii doi ani exporturile în afara Europei le-au depăşit pe cele din spaţiul comunitar, iar mierea ajunge în ţări precum Israel, Australia, SUA. În faţa mierii ieftine din Ucraina, România poate miza în continuare pe sortimente pe livrează o cantitate mai ridicată.

„Avem avantaj pe sortimentele care nu există în Ucraina. Ucraina ex­portă miere polifloră, dar nu exportă miere de salcâm de calitate, miere de tei de calitate, de zmeură, de cimbri­şor, alte sortimente pe care România le are şi le poate valorifica. Pe miere polifloră nu prea avem avantaje faţă de Ucraina“.

O altă piaţă cu potenţial pentru mierea românească este cea din Japonia, unde Apidava exportă de 15 ani miere de salcâm vrac. Acum, comapnia a participat pe cont propriu la un târg alimentar din Japonia pentru a promova mierea en detail.

„Feedback-ul despre produsele româneşti este foarte bun, japonezii au o părere bun despre Rmânia, o văd ca pe o ţară nealterată de industrializare şi atunci au mare încredere în calitatea produselor pe care le face România. Şi vinurile româneşti sunt foarte apreciate, dar şi mierea“.

Apidava procesează în mod tradiţional circa 2.000 de tone de miere pe an şi are capacităţi de depozitare de circa 1.500 de tone. Circa 70% din mierea pe care o cumpără Apidava într-un an obişnuit provine din România, restul fiind din alte ţări.

„Ca volum de valorificare în 2023 am avut o scădere cam de 20% a volumului valorificat, încă avem stocuri mai mari faţă de anii precedenţi. (...) Am pornit cu stocuri mai mari cu 40% faţă de anii precedenţi“.

Anul trecut, Apidava a valorificat circa 1.700 de tone de miere de albine, mai puţin decât de obicei, însă veniturile companiei au crescut, în contextul în care producătorul a înregistrat creşteri pe produse cu valoare adăugată mai mare, cum ar fi cosmetice, dulciuri sau bere cu miere.

„Avem şi gama de cosmetice, toate pe bază de miere şi produse apicole, pe care o vindem în magazine de tip plafar şi magazine naturiste, aceasta nu o facem încă pentru export. Am extins gama de dulciuri pe bază de miere, tot ce înseamnă caramele, bomboane fără zahăr, bombone cu miere de manuka. (...) Este foarte important tot timpul să te diversifici, să nu rămâi pe un singur tip de produs“.

Albinele au un rol vital pentru tot ce ţine de biodiversitate, ceea ce înseamnă că supravieţuirea celor aproximativ 45.000 de apicultori din România ar trebui să fie o prioritate naţională. Au trecut 18 ani de când România a introdus în lege programul „mierea în şcoli“, dar acesta nu are finanţare.

„Proiectul mierea în şcoli este aprobat, dar nu există buget de finanţare pentru el. Cu siguranţă ar creşte consumul de miere, inclusiv pentru apicultorii producători care sunt autorizaţi şi foarte mulţi şi-au cumpărat prin fonduri europene diferite utialje de ambalare la monodoze. (...) Există şcoli, consilii judeţene, care au alocat din fonduri proprii buget şi pentru miere“.

Anul trecut, familia Mateş a investit într-un sistem fotovoltaic pentru Apidava şi într-o hală nouă pentru Apis, o companie-soră, care vinde utilaje pentru apicultori. Pentru 2024, Apidava vrea să acceseze fonduri europene pentru retehnologizare, un proiect de până în 300.000 de euro.

În acelaşi timp, familia Mateş are în plan un proiect de 1 milion de euro în Blaj pentru o pensiune, unde are deja terenul şi clădirea. Pentru context, Apidava a preluat în 2017 o parte din fostele hale ale fabricii Bergenbier din Blaj, unde şi-a relocat activitatea. Pensiunea ar urma să fie dezvoltată într-unul dintre spaţiile în care compania şi-a desfăşurat activitatea înainte de relocare.

Cifra de afaceri a companiei Apidava s-a ridicat la 9,4 milioane de euro în 2023, comparativ cu circa 8 milioane de euro în 2022. Compania Apis are venituri anuale de 2-3 milioane de euro. Apidava are 50 de angajaţi în timp de Apis are 12 angajaţi.