Piata publicitatii online din Romania nu e grozava, dar are un potential fantastic. Daca in 1998 se putea vorbi, pentru prima oara, de publicitate online in Romania, in anul 2000 se raportau incasari totale de 50.000 de euro, iar in 2004 de un milion de euro (fata de aproximativ 200 de milioane net, cat reprezinta totalul publicitatii autohtone TV, radio, presa scrisa). Entuziastii domeniului vorbesc despre o crestere a publicitatii online de 100% anual, in urmatoarea perioada, ca urmare si a unei preconizate cresteri a numarului de utilizatori de Internet. Spre comparatie, piata mondiala a publicitatii online a fost, in 2004, de 9,1 miliarde de dolari (aproximativ 6,7 miliarde de euro).
In Romania, pe segmentul de stiri/mass-media cele mai cautate site-uri sunt ale publicatiilor online, primul cotidian exclusiv online aflandu-se pe pozitia a noua, cu o medie de 100.000 de vizitatori activi pe saptamana si peste 600.000 de afisari.
"Media zilnica este de 18-19.000 de vizitatori, traficul fiind mai redus in zilele de week-end cand se inregistreaza in jur de 7.000 de persoane", a declarat Betty Blagu, administrator revistapresei.ro. Ea povesteste ca pentru orice redactor al echipei, regimul de munca este noaptea.
Publicatiile online traiesc doar din trafic
"Lucram exclusiv cu publicatiile care au site-uri, nu cu cele tiparite si actualizam in medie 100 de articole pe noapte, pentru care intreaga echipa lucreaza aproape patru ore", spune Betty Blagu.
In functie de importanta subiectului, administratorii publicatiilor online cupleaza materialele intre ele si fac trimiteri la abordari aparute in alte publicatii.
"La orice site cu acces gratuit, comoditatea financiara este cea mai importanta. In cazul site-urilor dedicate articolelor din mass-media, un atu consta in posibilitatea de a gasi intr-un singur loc aproximativ 90% dintre articolele care te intereseaza, asezate de regula pe domenii, ierarhizate in functie de feed-back", explica Betty Blagu.
Ea mai spune ca publicatiile exclusiv online traiesc doar din trafic, veniturile fiind dependente de vanzarea spatiului publicitar. "Din pacate inca, la noi sunt foarte multi cei care nu stiu sa exploateze beneficiile aduse de un trafic bun, bazandu-se in special pe un consumator mai putin pretentios", este de parere Betty Blagu.
Record la editarea revistelor electronice
"alin@cristea.com" este adresa de la care peste 10.000 de romani iau act de evenimente culturale si filme, primesc comentarii politice, dezbateri religioase si tot felul de intamplari iesite din tipar.
Oradeanul care detine recordul editarii de reviste electronice, trimise la peste 10.000 de abonati, a descoperit un adevar care este pe toate "gardurile" din comunitatea electronica: Internetul poate aduce profituri, chiar daca nu "vinde" nimic palpabil.
La 38 de ani, Alin Cristea locuieste impreuna cu sotia si cu fiica in varsta de doi ani intr-o garsoniera oarecare dintr-un cartier marginas al orasului. Pare ca nimic nu-l scoate din multimea anonimilor de varsta si conditia lui. Si totusi, Alin se deosebeste de toti.
Este licentiat in topografie miniera si in teologie. Canta la chitara, la pian si vioara. Stie engleza intr-atata incat sa traduca o carte pretentioasa (Francis Schaeffer - "Dezvoltarea si declinul gandirii si culturii occidentale"). A participat la seminarii si cursuri la Cambridge, Bucuresti, Cluj si Iasi, dar a fost si invatacel al Scolii de la Tescani, coordonata de Andrei Plesu si Horia Roman Patapievici. Dincolo de toate "patalamalele" de care dispune, Alin Cristea editeaza de trei ani, de unul singur, sapte reviste electronice.
revist@, cinemagi@ si no comment
"Dupa Facultatea de Mine Petrosani, am fost repartizat in Valea Jiului ca inginer minier. Cand s-a infiintat Teologia Baptista la Oradea, am venit aici si am ramas", povesteste Alin.
Nascut la Hunedoara, tanarul marturiseste ca a facut Teologia pentru ca-si dorea "o intregire spirituala", fara sa fi vrut, ca alti absolventi, sa se faca pastor.
Pasionat de literatura si filme, Alin se manifesta autodidact, cautand mereu, pe langa bibliografia obligatorie de la facultate, alte si alte lecturi. Si, pentru ca nu gasea rapid si intr-o forma sistematizata recomandari despre ce merita citit si vazut, i-a venit ideea sa le faca el insusi. Marea lui problema a fost dozarea informatiei: "sa nu pun prea multa sau prea putina, sa retin doar esenta dar sa-i si dau 'gust', iar cand scriu, sa ingros si sa colorez anumite nuante".
Asa s-au nascut primele trei lui reviste electronice, lansate la 1 martie 2002: revist@, cinemagi@ si no comment. "La inceput, le trimiteam numai cunoscutilor, dintr-un Internet Cafe, in contrast absolut cu manelele care bubuiau", isi aminteste Alin.
Fara abonament la cinematograf
InformaTiile culturale din revist@ (trimisa saptamanal la 700 de abonati) au ajuns repede sa fie preluate de LiterNet, cel mai tare portal romanesc de profil. Pentru documentare, Alin cumpara revistele tiparite. Uneori, nici cu bani nu reuseste sa procure tot ce-i trebuie. Cautand alte surse, a avut parte si de surprize. "Incercam sa aflu din Cotidianul cum pot primi suplimentul Litere-Arte-Idei, care nu se vindea la noi, si am citit ca un detinut din Oradea primeste prin posta un exemplar gratuit. L-am cautat la Penitenciar si, cu timpul, am ajuns sa-i imprumut si sa-i dau carti".
Pentru cinem@ (800 de abonati saptamanal), Alin ia din suplimentele TV filmele programate la televiziuni pentru saptamana ce urmeaza si le face o prezentare cuprinzatoare, cu informatii din peste 100 de istorii, dictionare si monografii cumparate din tara si strainatate. Pana in prezent, a facut referinte pentru mai mult de 1.000 de filme, iar in medalioane a portretizat 70 de actori, 50 de regizori si a realizat 20 de grupaje tematice, precum filmul muzical, filmul britanic, filmul romanesc la inceputul secolului XXI, romanii in filme.
No comment-ul (expediat saptamanal la 800 de abonati) l-a conceput ca pe "un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura- casca", inspirat din viata de zi cu zi si redat ca atare, fara vreun comentariu. De pilda, o discutie in tramvai despre cum copiaza studentii, starea garilor ori a salilor de cinema, consumul redus de pasta de dinti etc.
Noroc cu sotia
Pe langa "pachetul de baza" initial, dupa un an, Alin Cristea a mai lansat confesional@ (trimisa lunar la 10.000 de membri ai comunitatilor neo-protestante), electoral@ (note politice distribuite din 2004 la 5.000 de adrese, lunar), bibliotec@ (descrieri de carti, la 200 de adrese lunar), filarmonic@ (informatii despre compozitori si repertoriul Filarmonicii oradene, expediate in timpul stagiunii la 50 de adrese, tot din 2003).
Destinatarii sunt "romani de diferite varste, profesii si categorii sociale, din 15 tari", unii contactandu-l pe Alin pentru a-i cere copy-right-ul ori ajutor in gasirea unor informatii pentru licente si teze de doctorat. Lista abonatilor este deschisa, oricine putandu-se abona printr-un mesaj trimis la alin@cristea.com.
De trei ani a renuntat la serviciu si intreaga familie traieste din veniturile firmei de contabilitate a sotiei sale. "Eu ma descurc cu cifrele, iar pe Alin il las sa traiasca cu literele", spune Dana Cristea. Alin nu se simte deloc jenat de aceasta postura si vrea sa-si duca pasiunea mai departe, tot restul vietii. Nici nu-i trece prin cap ca in schimbul revistelor sa ceara bani de la abonati. Spera, insa, ca din toamna, cand va avea propriul site, sa-si gaseasca un sponsor. Mai ales ca a demonstrat deja ca revistele lui au tiraj, distributie nationala si n-au retur.
Memorie condensata a efemerului jurnalistic
Munca lui Alin Cristea este apreciata nu numai de abonatii anonimi, ci si de nume cunoscute ale vietii culturale, inscrise pe lista lui de contacte. Unul dintre acestea este al criticului de film Alex Leo Serban, care spunea ca "revist@ lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic, paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!".
In ce priveste cinem@, Alin Cristea considera ca cel mai bine il reprezinta cuvintele redactorului-sef al revistei Dilema veche, Mircea Vasilescu, fiindca acesta vorbeste despre incercarea lui de "vizualfabetizare": "In societatea de astazi, care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica".
Pentru no comment, Alin crede, o data cu scriitorul Radu Cosasu, ca "intr-o tara ca a noastra, unde in fiecare tramvai scrie ca 'manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii', fiecare 'manipulat' trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de no comment".
transilvania@zf.ro
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE