Afacere intr-un picior, ghici ciuperca ce-i?

Ciuperci prajite cu lamaie si chimen. Salata de ciuperci cu struguri. Praz umplut cu ciuperci. Sote de miel cu ciuperci si sos italian... Delicatese pe care orice restaurant care se respecta le asaza in meniu spre incantarea clientilor. Cum in acest domeniu cererea este din ce in ce mai mare, oferta producatorilor de ciuperci ar trebui sa fie pe masura. Incet, dar sigur, vechii producatori autohtoni incep sa prinda curaj, iar altii noi rasar ca ciupercile dupa ploaie. Chiar daca, deocamdata, 75% din totalul vanzarilor pe tara este asigurat prin importuri.

Dupa cifra de afaceri si productie, in zona de vest a Romaniei se remarca trei firme care realizeaza si comercializeaza ciuperci din soiurile Champignon si Pleurotus.

Este vorba despre Carola Pro cu sediul in Dumbraveni, judetul Sibiu, firma clujeana Compagra cu spatii de productie la Iernut, judetul Mures, si Boglar Champ care functioneaza in Nusfalau, judetul Salaj. Aparute pe piata in urma cu 4-5 ani, cele trei companii s-au dezvoltat treptat, influentate indeaproape de ciclurile de dezvoltare ale produselor pe care le comercializeaza.

"In anul 2000, cand am decis sa ma ocup de cultura ciupercilor, piata pe acest domeniu era aproape goala. O buna parte din consumatori nici macar nu stiau ce inseamna ciuperci Pleurotus, de exemplu. In plus, nici nu prea existau supermarketuri unde sa poata fi comercializate", ne-a declarat Calin Cohut, managerul firmei Compagra.

Asemeni lui, Nemeti Gergely, administratorul firmei Boglar Champ, spune ca a intrat pe piata producatorilor de ciuperci intr-o perioada in care aproape lipsea competitia, iar importurile din Polonia nu creau o concurenta neloiala asa cum se intampla in prezent. "Cand am inceput noi sa comer-cializam ciuperci, romanilor le era parca frica sa cumpere. Multi credeau ca sunt otravitoare si nu vroiau sa riste", isi aminteste Nemeti.



Ferma pe 16.000 metri patrati

Nici firma Carola Pro nu a avut, la inceput, probleme cu concurenta. Motivul: a intrat pe piata printr-o investitie substantiala.

"Am dat drumul afacerii prin iulie 2001, pentru ca aveam legaturi cu producatorii traditionali din Olanda. Toata tehnologia am adus-o de acolo, iar investitia primara a fost de aproximativ 250.000 de marci (in jur de 125.000 euro, n.n.). Cu acesti bani am cumparat ferma de la fosta Avicola din Dumbraveni si pana astazi am investit in aceasta afacere aproximativ 1,5 milioane de euro", declara managerul firmei sibiene Kobai Laszlo.

Ferma de productie a Carola Pro se intinde acum pe o suprafata de 16.000 de metri patrati. Mare parte din aceasta suprafata este destinata fabricarii compostului (aproximativ 200 de tone saptamanal), care este vandut mai apoi altor producatori din Moldova sau Oltenia. Ciupercile din soiul Champignon produse la Dumbraveni se comercializeaza sub forma naturala in supermarketurile Carrefour, Billa, Selgros, dar si sub forma de conserve. "Anual, producem 2 milioane de kilograme de ciuperci. De trei ani, exportam in Germania ciuperci semiconservate, ceea ce reprezinta 25% din productie", explica Kobai Laszlo.



Probleme cu angajatii

Managerul Carola Pro este de parere ca, deocamdata, producatorii de ciuperci din Romania folosesc metode primitive de crestere si recoltare a ciupercilor.

"La noi nu se cultiva decat pe sistem ungar, deja invechit si depasit. In tarile din Uniunea Europeana o ferma care produce ciuperci este total mecanizata si, ca urmare, calitatea produselor pe care le ofera este mult mai buna", spune Kobai.

Potrivit lui, cea mai mare problema este profesionalismul angajatilor. "Daca totul ar fi mecanizat, nu am avea pierderi in productie de peste 30% din cauza modului de recoltare", mai spune el.

Cu toate aceste pierderi, in 2003 Carola Pro a avut o cifra de afaceri de 60 miliarde de lei (peste 1,6 milioane de euro) si 165 de angajati. In anul care a urmat, conducerea companiei a sistat planul investitional din cauza unor probleme financiare si a fost nevoita sa puna pe liber 104 oameni.

Anul acesta, conducerea companiei nu are planuri investitionale, dar estimeaza ca va avea o cifra de afaceri de 2 milioane de euro, fiind decisa ca, in 2006, sa lucreze din nou la capacitate maxima.



Ciuperci romanesti din capital belgian

Firma Compagra s-a dezvoltat ceva mai incet, dar sigur. Calin Cohut a demarat afacerea la Bihor, investind intr-o prima faza 4.000 de euro doar in ciuperci din soiul Pleurotus.

Doi ani mai tarziu, i s-au alaturat cativa colegi de facultate care aveau, in Cluj, o firma de publicitate - Grup 7.

Intre timp, firma a inceput sa produca ciuperci din soiul Champignon.

"In 2003, structura actionariatului s-a schimbat printr-un aport de 10% capital belgian", spune Cohut. Ajunsi in aceasta etapa, s-au mutat cu ferma la Iernut, unde exista un complex agricol in care se cultivau ciuperci inainte de 1989. "Am cumparat acel teren care are 6.000 de metri patrati din care 2.500 reprezinta cultura efectiva pentru champignoane", mai spune Cohut. Mutarea la Iernut a insemnat, de altfel, pentru Compagra primul moment de productie industriala.

Saptamanal, de pe acea suprafata se recolteaza 6-8 tone de ciuperci care, mai apoi, sunt comercializate in supermarketuri. "Necesitatea interna in Romania este de 150 de tone pe saptamana. Noi acoperim o cota se piata de 8-9%", declara Cohut. Pe langa ciupercile comercializate pe piata interna, firma lui Cohut produce si compost pentru soiul Pleurotus

De asemenea, Compagra are capacitate proprie de distribuire a ciupercilor, investind in acest departament, in anul 2004, circa 40.000 de euro. Are doua depozite, unul la Iernut si altul al Bucuresti. Cifra de afaceri pe anul trecut a Compagra a fost de 350.000 de euro, de sapte ori mai mare fata de anul precedent.



Burse pentru studenti

In acest moment, Compagra are 32 de angajati, dar conducerea companiei a initiat un parteneriat cu Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca prin care studentii acesteia pot face practica la ferma de la Iernut sau pot dezvolta proiecte si teze de doctorat si licenta. Mai mult, se intentioneaza acordarea unor burse Compagra studentilor merituosi.

"In acest an, intentionam sa dezvoltam capacitatea de productie a ciupercilor Pleurotus - compost si fructificare pe spatiul serelor. Pentru aceasta etapa avem un proiect care este in curs de aplicare pentru SAPARD si care ne-ar aduce 200.000 de euro pentru investitii. Apoi, dorim ca in colaborare cu alti parteneri sa punem bazele unor statii de compost pentru ciupercile Champignon, asta insemnand o investitie de 1-1,5 milioane de euro", detaliaza managerul firmei Compagra. In plus, conducerea companiei doreste crearea, la Iernut, a unui centru de achizitii de ciuperci unde producatorii mici sa isi poata vinde marfa.



"Ciuperca e ca un halat alb"

Firma Boglar Champ din Zalau si-a inceput activitatea in 2002. "Am lucrat in acest domeniu in Ungaria, asa ca am stiut exact despre ce e vorba cand am decis sa incep o astfel de afacere in Romania.

Investitia initiala a fost facuta pe baza unui credit de 100.000 de euro. In primul an, am cumparat la Nusfalau o hala de 2.000 de metri patrati, iar acum avem trei hale, adica aproape 7.000 de metri patrati", declara Nemeti Gergely, unicul asociat al firmei. A inceput cu 10 angajati. Acum are 35.

Boglar Champ vinde lunar 50-70 de tone de ciuperci, avand o cifra de afaceri in 2004 de aproximativ 18 miliarde de lei (circa 450.000 de euro). Pe baza unor investitii de cateva miliarde de lei, Nemety Gergely se asteapta la o dublare a cifrei de afaceri.

"In aceasta afacere, in trei luni se pot face minuni sau se poate da faliment. Afacerea trebuie gandita cu cateva luni inainte si totul tine de experienta. Ciuperca nu e nici animal, nici planta, consuma oxigen si e foarte pretentioasa. E ca un halat alb care se murdareste la cea mai mica atingere. Iar o data ce prinde culoare, calitatea scade. Ca sa ai succes, trebuie sa cunosti foarte bine acest domeniu", spune managerul firmei Bolgar Champ.



Agaricus si Pleurotus

In Romania se cultiva doua specii de Agaricus (Champignon) si mai multe specii de Pleurotus (bureti). Acestea din urma sunt mai rezistente la variatiile de temperatura, la boli si daunatori si cresc cu un consum energetic mai mic, factorul de risc fiind mult mai redus. Ciupercile Agaricus, mai sensibile si mai greu de crescut, sunt mai bine vandute in tarile membre ale UE. transilvania@zf.ro